La ora actuală, și în cadrul misiunii „Baltic Air Policing”, condusă de NATO, Belgia, Danemarca și Republica Cehă au trimis fiecare câte patru avioane de luptă, aparate F-16 și JAS-39 Grippen, în țările baltice, mai precis la Siaulai (Lituania) și Amari (Estonia).

Și, potrivit informațiilor ministerelor Apărării din aceste țări, aceste avioane de luptă „sunt în mod regulat solicitate pentru a intercepta avioanele de vânătoare rusești”.

Această misiune își propune să ofere operațiuni de poliție aeriană în spațiul aerian al celor trei țări baltice, care nu au capacitățile necesare pentru a îndeplini această sarcină.

La început, adică în 2004, această misiune a mobilizat doar o mână de avioane de luptă (patru, în general), care au funcționat de la baza Siaulai. Dar, zece ani mai târziu, după anexarea Crimeei de către Rusia, NATO a decis să-și consolideze prezența aeriană în țările baltice și Polonia, aducând la 18 numărul aeronavelor desfășurate.

Apoi, numărul lor a fost redus, pentru a atinge formatul pe care îl are astăzi. Cu toate acestea, în condițiile în care fiecare găzduiește un batalion multinațional, ca parte a prezenței avansate a NATO , țările baltice ar dori să consolideze misiunea Baltic Air Policing, scrie Opex 360.

În general, țările baltice consideră – dar acest lucru nu mai este o noutate – că măsurile de „reasigurare” ale Alianței sunt esențiale, dar încă insuficiente pentru a descuraja Rusia, de ale cărei intenții se tem.

Iar ministrul apărării lituanian, Raimundas Karoblis, a fost avocatul acestor doleanțe, când l-a primit, recent, pe omologul său german, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Odată cu desfășurarea batalioanelor multinaționale și misiunea Air Baltic Policing, „coloana vertebrală este creată, dar avem nevoie de mai mult” în jurul acesteia, a spus Karoblis.

Și, în ceea ce privesc mijloacele aeriene, ar fi vorba de trecerea de la o „poliție aeriană” la o „apărare aeriană”. „Misiunea de poliție aeriană a NATO este în prezent o misiune în timp de pace”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului lituanian al Apărării.

„Procedurile și mecanismele relevante trebuie definite în avans pentru a se asigura trecerea de la o misiune de poliție aeriană la o misiune de apărare aeriană în timp de criză “, a adăugat el.

Și acest lucru „ar consolida în mod semnificativ efectul de descurajare al NATO în regiune”, a insistat ministrul Karoblis. În Letonia, ministrul Apărării, Artis Pabriks, nu a mai spus altceva . Cu mențiunea că NATO, în opinia lui, ar trebui să-și consolideze prezența navală în regiunea baltică.

“Preocuparea noastră nu este doar apărarea aeriană, ci și protecția coastei”, a declarat Pabrils. „Securitatea Letoniei depinde de prezentarea de către NATO a unui front unit în fața liderilor ruși. Aceasta este cea mai bună garanție pentru evitarea unui conflict în țările baltice “, a pledat el.