De ce plafonarea prețurilor nu poate funcționa la nesfârșit. Ce limite are intervenția statului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prețurile alimentelor și carburanților continuă să reprezinte o preocupare pentru consumatori, în condițiile în care măsurile de plafonare nu au împiedicat toate scumpirile. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a explicat că intervențiile statului pot avea un rol în perioade excepționale, însă aplicarea lor pe termen lung poate distorsiona mecanismele pieței. Declarațiile au fost făcute în podcastul „Picătura de Business”, difuzat pe canalul EVZ România și moderat de Radu Preda.

În discuție au fost abordate efectele plafonării adaosului comercial la alimente, evoluția prețurilor la carburanți, diferențele dintre piețele naționale și cele europene, dar și investigațiile desfășurate de Consiliul Concurenței în domenii precum energia, materialele de construcții și produsele alimentare.

Bogdan Chirițoiu spune că plafonarea adaosului comercial și-a pierdut o parte din efecte

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că instituția nu susține plafonarea pe termen lung, deoarece aceasta poate modifica modul în care funcționează piața.

„Noi, principial, nu suntem adepții concurenței, dar noi nu suntem susținători ai plafoanelor decât pe perioade limitate în context excepțional cum e acum. Avem război, criza din Golf, da, acolo se pare că are sens. Altfel, pe termen lung, nu suntem suporterii plafoanelor pentru că distorsionează piața”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Ryanair schimbă regulile pentru locurile gratuite. Pasagerii află mai târziu unde vor sta

Cinci greșeli care îți înfundă chiuveta 

Referindu-se la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare, acesta a susținut că efectele favorabile s-au resimțit mai ales în primele luni, după care comercianții și distribuitorii și-au adaptat activitatea la noile reguli.

„Pe partea de plafonarea adaosului la alimente, cred că ce efecte benefice a avut, a avut la început, între timp piața s-a adaptat”, a afirmat șeful Consiliului Concurenței.

Potrivit acestuia, datele analizate de instituție au arătat că unele scumpiri au fost compensate prin evoluția prețurilor altor produse, pentru care adaosul comercial nu era plafonat.

„Da, pentru că n-au crescut astea cu adaosul plafonat, au crescut compensatoriu alte prețuri. Asta am văzut în datele noastre”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Acesta a explicat că există și posibilitatea ca produsele să treacă prin mai mulți distribuitori, ceea ce poate influența prețul final, chiar dacă adaosul aplicat într-o anumită etapă este limitat.

Bogdan Chiritoiu si Radu Preda. Sursa foto: Captură video

Consiliul Concurenței urmărește prețurile carburanților și respectarea plafonării

În privința carburanților, Bogdan Chirițoiu a explicat că prețurile apropiate practicate de diferite companii nu reprezintă, în sine, dovada unei înțelegeri anticoncurențiale. Benzina și motorina sunt produse similare, iar operatorii trebuie să țină cont de prețurile concurenților.

„Și atunci de ce m-aș duce să cumpăr benzină mai scumpă dacă o găsesc în altă parte mai ieftin? Deci e normal că prețurile trebuie să rămână destul de apropiate”, a afirmat acesta.

Șeful Consiliului Concurenței a explicat că evoluția carburanților este influențată de cotațiile internaționale, de situația aprovizionării și de capacitățile de rafinare disponibile.

România importă o parte din motorina necesară, în timp ce în cazul benzinei situația producției interne este diferită. Întreruperile din lanțurile de aprovizionare și dificultățile unor operatori pot avea efecte asupra pieței locale.

„Deci dacă e penurie în jurul nostru, asta va afecta prețurile și de la noi”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Acesta a mai spus că prețurile carburanților din România se situează, în anumite comparații, sub media europeană, dar a subliniat că acest lucru nu înseamnă că scumpirile nu sunt resimțite de populație.

Bogdan Chirițoiu spune că plafonarea carburanților ar putea fi prea permisivă

În discuția despre măsurile aplicate pe piața carburanților, Radu Preda a ridicat problema scumpirilor care au continuat în ciuda intervențiilor statului.

Bogdan Chirițoiu a explicat că actualul mecanism de plafonare diferă de cel aplicat anterior, întrucât include și marjele de rafinare și import.

„Și atunci diferența… Suntem încă noi sub media europeană, dar nu mai suntem atât de mult sub media europeană cum am fost în primăvară”, a afirmat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a apreciat că actuala formulă ar putea permite o marjă prea mare de creștere a prețurilor, însă a menționat și riscul ca reguli mai stricte să afecteze aprovizionarea.

„Teama care e? Teama e de penurie, ca să spun oamenilor. Un argument este hai să plafonăm și la rafinare și la importatori și teama este dacă cumva importatorii nu mai aduc și atunci ajungem în penurie”, a explicat Chirițoiu.

Potrivit acestuia, respectarea regulilor de plafonare este verificată împreună cu ANPC și ANAF. În perioada anterioară, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme la marii operatori analizați, deși au existat posibile nereguli în cazul unor companii mai mici.

Consiliul Concurenței investighează sectoarele în care prețurile sunt ridicate

Pe lângă alimente și carburanți, instituția urmărește evoluțiile din mai multe domenii economice, inclusiv energie, servicii financiare, materiale de construcții și achiziții publice.

Bogdan Chirițoiu a explicat că monitorizarea materialelor de construcții este importantă inclusiv din cauza proiectelor de infrastructură și a riscului ca majorarea prețurilor materiilor prime să afecteze investițiile.

„Suntem atenți la energie și punem multe resurse în zona de energie. Servicii financiare și avem investigația asta pe bănci. Ne uităm la materiale de construcții”, a declarat acesta.

În domeniul produselor alimentare, șeful Consiliului Concurenței a amintit investigația privind piața zahărului, în urma căreia au fost aplicate sancțiuni pentru înțelegeri între companii.

„Au fost înțelegeri între firme care comercializau zahăr, cum să nu se submineze una pe alta, cum să nu vândă una la un preț care ar fi mai mic decât al celeilalte”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Acesta a menționat și piața lactatelor, unde instituția a desfășurat investigații, fără să identifice înțelegeri anticoncurențiale care să ducă la aplicarea unor sancțiuni în cazul analizat. Cu toate acestea, nivelul prețurilor rămâne un motiv de monitorizare.

„Suntem atenți la zonele unde vedem prețuri mai mari în România decât în țările din jur sau decât media europeană”, a afirmat președintele Consiliului Concurenței.

Bogdan Chirițoiu explică de ce unele fuziuni pot ajuta piața

Discuția a vizat și concentrarea piețelor, respectiv preluările și fuziunile dintre companii. Bogdan Chirițoiu a explicat că astfel de operațiuni pot aduce beneficii în sectoarele în care firmele românești sunt prea mici pentru a concura eficient cu producătorii din alte țări.

În procesarea produselor agricole, de exemplu, companiile mai mari ar putea avea o capacitate mai bună de negociere cu marile lanțuri comerciale și ar putea deveni mai competitive.

„Până la un punct, o companie mai mare va avea produse mai ieftine”, a declarat acesta.

În schimb, Consiliul Concurenței urmărește cu atenție piețele în care există deja un grad ridicat de concentrare, precum cea a cimentului sau anumite segmente de telecomunicații.

Chirițoiu a explicat că obiectivul instituției este să împiedice folosirea unei poziții dominante în detrimentul concurenților sau al consumatorilor.

Consiliul Concurenței are atribuții limitate în achizițiile din domeniul apărării

În interviu, Radu Preda a întrebat și ce rol poate avea Consiliul Concurenței în achizițiile publice din domeniul apărării, inclusiv în proiectele justificate prin considerente de securitate națională.

Bogdan Chirițoiu a explicat că acest sector beneficiază de excepții de la regulile obișnuite de concurență, tocmai pentru că deciziile nu se bazează exclusiv pe preț.

„Că general, Securitatea Națională e exceptată de la regulile de concurență. Regulile de concurență înseamnă câștigă la prețul mai bun. Grosomodo. La Securitatea Națională nu mă interesează, nu știu, dacă vin rușii și îmi dau un tanc mai ieftin, nu o să-l iau pe ăla rusesc”, a afirmat acesta.

Președintele Consiliului Concurenței a explicat că instituția poate analiza anumite proceduri atunci când acestea intră sub incidența regulilor aplicabile, inclusiv în cazul unor produse cu utilizare civilă și militară.

În opinia sa, procedurile competitive pot fi utile acolo unde specificul achiziției permite compararea ofertelor, însă regulile de concurență nu se aplică în același mod tuturor achizițiilor din domeniul apărării.