De ce nu au românii apă gratuită la robinet. Șeful Companiei de Apă Someș SA: Noi o plătim de două ori

De ce nu au românii apă gratuită la robinet. Șeful Companiei de Apă Someș SA: Noi o plătim de două oriApă. Sursa foto: Dreamstime.com

Prețul apei la robinet a crescut semnificativ în mai multe localități din România, unele tarife depășind cu peste 20% nivelul de anul trecut. Serviciile de canalizare s-au scumpit și ele, iar distribuitorii au susținut că aceste majorări s-au datorat inflației și creșterii costurilor de operare. Călin Neamțu, directorul general al Companiei de Apă Someș SA a explicat în podcastul Cluj1 ce cheltuieli implică furnizarea apei potabile și de ce aceasta nu poate fi gratuită.

Ce include tariful de pe factura de apă

Potrivit acestuia, tariful achitat de consumatori include mai multe componente, de la costul apei brute plătit către Apele Române până la cheltuielile de întreținere și exploatare ale întregii rețele.

„Tariful este compus din prețul apei brute pe care noi o plătim la Apele Române. Pe urmă este partea de întreținere și exploatare a tuturor elementelor care fac parte din rețea, plecând de la tratare, la rețele, rezervoare, consumul de energie electrică, consumul de chimicale pe care noi le utilizăm. Practic, toate costurile care intră în producerea și distribuirea unui metru cub de apă constituie prețul la apă plus tariful la canalizare”, a spus Călin Neamțu.

El a adăugat că tariful pentru canalizare include și costurile de tratare a apelor uzate în stațiile de epurare.

„La canalizare mai intră în plus și partea de tratare a apelor uzate în stațiile de epurare și, la final, e aceeași plată pe care o facem la Apele Române pentru cantitatea de apă pe care o descărcăm în cursurile de apă și indicatorii de calitate a apei descărcate în aceste cursuri. Practic, noi plătim de două ori apa: o dată când o preluăm și încă o dată când o deversăm”, a explicat Călin Neamțu, directorul general al Companiei de Apă Someș SA, în podcastul Cluj1.

Facturi

Facturi. Sursa foto: Arhiva EVZ

Cheltuielile mai mari în 2025

În Capitală, bucureștenii au plătit mai mult pentru apa potabilă comparativ cu începutul anului. La 1 iulie, tarifele au fost majorate la cererea operatorului, iar la 1 august Guvernul a decis creșterea TVA de la 9% la 11%. Un metru cub de apă a ajuns să coste 7,21 lei, cu 50 de bani mai mult decât în ianuarie, iar pentru un metru cub de apă deversat în canalizare s-au plătit 3,79 lei, cu 26 de bani mai mult față de aceeași perioadă.

Pe pagina de Facebook Consultanță Asociații Proprietari, românii se plâng de tarifele mari la apă.

„Veniți la Dâmbovița să vedeți că apa este 9 lei/mc și canalul 10,81 lei/mc”, a scris un utilizator.

„La Iași plătim 20,25 mc”, a adăugat altcineva.

„La voi apa și canalizarea sunt ieftine în comparație cu mun. Constanța. La noi, apa potabilă este 7,35 lei/mp fără TVA și canalizarea 7,25 lei/mp fără TVA”, a fost comentariul publicat de altă persoană.

„La Bacău, metrul cub de apă este de 20 ron”, a scris alt utilizator.

Ce se pregătește

Apa la robinet ar putea fi scutită de TVA, potrivit unui proiect depus la Senat de mai mulți parlamentari PSD. Propunerea stabilește o limită de cinci metri cubi pe lună pentru fiecare gospodărie, ceea ce ar duce la o reducere directă a facturii la întreținere.

Proiectul social-democraților propune modificarea și completarea Legii 227/2015 privind Codul Fiscal și a fost înregistrat la Senat pe 9 octombrie pentru dezbatere și adoptare în procedură normală.

Conform proiectului, limita de consum scutită de TVA este de 5 metri cubi pe lună, ceea ce, la tariful mediu național de 14,50 lei pe metrul cub fără TVA (16 lei cu TVA), ar reduce o factură de aproape 80 de lei la aproximativ 72 de lei pentru consumatorul casnic.

„În prezent, cetăţenii României, în special cei care locuiesc la bloc, suportă costuri de până la 10-11 ori mai mari decât ar fi normal, diferenţiat, în fimcţie de regiune. Serviciul vital de apă potabilă nu trebuie să fie transformat într-o susă de profit excesiv, iar pierderile din reţea şi lipsa de investiţii nu trebuie să fie imputate tot populaţiei. Reţelele de apă sunt în mare parte vechi, cu pierderi uriaşe, iar aceste costuri sunt suportate de cetăţeni”, au arătat inițiatorii acestui proiect.