Stâlpi curent. Sursă foto: Freepik.com
Din cuprinsul articolului
Sistemul energetic național este astăzi mai dezvoltat ca infrastructură, dar se confruntă cu mai multe probleme decât în perioada comunistă, a explicat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN). Într-o analiză pentru Mediafax, acesta a explicat cum, deși rețeaua de transport a energiei este mai puternică, consumul mai mic și lipsa unei planificări centralizate au creat un dezechilibru între producție, consum și capacitatea de transport.
Radiografia sistemului energetic național
Virgiliu Ivan a realizat o radiografie a sistemului energetic de dinainte și de după 1989, subliniind diferențele esențiale între cele două perioade. În comunism, consumul de energie electrică ajungea la 12.500 MW, dominat de industrie, în timp ce astăzi, România atinge 9.000 MW, însă cu un echilibru diferit, aproximativ jumătate din consum este casnic.
„Aproape nimic nu era la voia întâmplării înainte de 1990. Astăzi avem o rețea mai bună, dar mai multe probleme”, a explicat șeful DEN.
Deși infrastructura de transport este semnificativ modernizată, sistemul întâmpină mai multe probleme din cauza lipsei de coordonare între centrele de producție și consum. Ivan a explicat că în trecut dezvoltarea energetică era planificată centralizat, zonele industriale erau gândite împreună cu centrale electrice locale Astăzi, dezvoltările au loc fragmentat, în funcție de interese economice și comerciale.
Prăbușirea industriei din 1990 a dus la o reducere masivă a consumului
După 1990, prăbușirea industriei a dus la o reducere masivă a consumului, dar și la apariția primului val al regenerabilelor, în special al parcurilor eoliene din Dobrogea, care au schimbat radical harta energetică a României. Concentrarea producției în sud, în timp ce nordul a rămas deficitar, a creat fluxuri majore de transport care pun presiune pe infrastructură.
Energie electrică, curentul electric. Sursa foto: www.premierenergy.info
În paralel, integrarea pe piața unică de energie a Uniunii Europene a adus cerințe de interconectare transfrontalieră tot mai mari. Capacitatea de import–export a crescut de la 1.400 MW la peste 4.000 MW, iar România a devenit o rută importantă pentru tranzitul energiei între Balcani și Europa Centrală.
Provocările viitorului sistemului energetic din România
Potrivit lui Virgiliu Ivan, provocarea principală pentru sistemul energetic național este creșterea rapidă a producției din surse regenerabile și apariția masivă a prosumatorilor. Deși acestea contribuie la tranziția verde, ele aduc și vulnerabilități tehnice, precum supratensiuni și dezechilibre între producție și consum.
Ivan a avertizat că lipsa unui cadru clar privind contribuția prosumatorilor la costurile de rețea riscă să ducă la o „inechitate sistemică”, unde tot mai puțini consumatori plătesc pentru investițiile naționale. Directorul DEN a propus introducerea unui tarif binom, care să includă o componentă fixă pentru racordare și una variabilă pentru consum, astfel încât costurile să fie distribuite echitabil.
