Pod prăbușit după cutremur. Sursa: Japan Times
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Cutremurul puternic, cu magnitudinea de 6,8, a lovit marți după-amiază sud-vestul Japoniei.
Provocând prăbușirea parțială a unui centru comercial, distrugerea unui zid istoric al Castelului Kumamoto și trimiterea a peste 150.000 de persoane în adăposturi de urgență. Zeci de oameni au rămas blocați sub dărâmăturile Aeon Mall, iar operațiunile de salvare sunt în desfășurare, scrie Japan Times.
Însă, dincolo de tragedia umană, seismul din insula Kyushu atrage atenția comunității științifice internaționale printr-o serie de caracteristici geologice neobișnuite.
De ce este diferită magnitudinea
Imediat după cutremur, a apărut o discrepanță în datele oficiale: U.S. Geological Survey (USGS) a evaluat seismul la 6,8, în timp ce Agenția Meteorologică a Japoniei (JMA) a raportat 7,1.
Această diferență nu este o eroare, ci reflectă metode diferite de măsurare, care oferă o imagine mai completă asupra dezastrului.
Magnitudinea locală (JMA - 7,1): Măsoară cât de puternic s-a zguduit pământul în apropierea epicentrului. Magnitudinea momentului (USGS - 6,8): Calculează dimensiunea fizică a rupturii faliei și energia totală eliberată. Este considerată cea mai fiabilă estimare pentru cutremurele majore.
Japonezii s-au solidarizat pentru înlăturarea urmărilor cutremurului. sursa: Japan Times
Un cutremur "intraplacă", departe de zona de subducție
Japonia se află pe una dintre cele mai active granițe tectonice din lume, unde Placa Mării Filipinelor se scufundă sub Placa Eurasiatică (subducție). În general, 90% dintre marile cutremure japoneze și tsunami-urile aferente au loc la această graniță, sub ocean.
Partea neobișnuită a atras atenția oamenilor de știință. Cutremurul de marți nu s-a produs la granița plăcilor. Jeffrey Park, seismolog la Universitatea Yale, explică faptul că ruptura a avut loc în interiorul Plăcii Eurasiatice, la peste 100 de kilometri distanță de zona de contact.
Aceste „cutremure intraplacă” sunt mult mai rare și mai puțin înțelese. Oamenii de știință cred că stresul tectonic generat de subducție s-a transmis adânc în interiorul continentului, reactivând falii vechi și adormite.
De ce a fost atât de distructiv cutremurul
Ruptura s-a produs la o adâncime de doar 10 kilometri. Potrivit seismologului Jeffrey Park, această adâncime mică a concentrat aproape toată energia seismică aproape de suprafață. „Pentru că are o adâncime mică, a cauzat mai multe daune structurale decât un eveniment de o dimensiune similară care s-ar produce mai adânc sau în largul mării”, a subliniat Park.
USGS a descris mișcarea faliei ca fiind o alunecare orizontală, adică cele două bucăți de scoarță terestră au alunecat una pe lângă cealaltă, în loc ca una să fie împinsă peste cealaltă. Este același mecanism care a provocat seria devastatoare de cutremure din Kumamoto în anul 2016.
De ce nu s-a format un tsunami masiv
Deși autoritățile au emis inițial o avertizare de tsunami, aceasta a fost ridicată într-o oră. Motivul? Fiind un cutremur produs pe uscat și având o mișcare orizontală, nu a existat acea deplasare verticală masivă a fundului oceanului care ar fi dislocat cantități uriașe de apă pentru a forma un val uriaș.
Riscul ar fi crescut doar dacă zguduiturile ar fi declanșat o alunecare masivă de teren care să cadă în mare, lucru care nu s-a întâmplat.
Lecțiile infrastructurii japoneze
Japonia înregistrează anual aproximativ 1.500 de cutremure. În ciuda șocului și a pagubelor materiale raportate la Kumamoto, bilanțul victimelor rămâne relativ scăzut comparativ cu seisme de o magnitudine similară produse în alte părți ale lumii.
Acest lucru se datorează deceniilor de investiții în infrastructură: trenurile de mare viteză, Shinkansen, s-au oprit automat înainte ca undele de șoc să ajungă la ele, utilitățile s-au decuplat instantaneu, iar populația a primit alerte pe telefoane cu câteva secunde cruciale înainte ca pământul să înceapă să se miște cu adevărat.
Recomandările noastre
