Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților Remus Truică și Robert Roșu este necesară și suficientă măsura arestului la domiciliu, „având în vedere anturajul și mediul din care provin inculpații, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie și societate, lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că măsura arestului preventiv la domiciliu asifură în aceleași condiții realizarea scopului măsurii preventive, respectiv buna desfășurare a procesului penal”, se arată în încheierea ședinței de judecată.

Ce spune DNA

În replică, Parchetul „a invocat gravitatea deosebită a faptelor de care sunt acuzați inculpații și necesitatea unei reacții ferme a organelor judiciare la adresa inculpaților, numai o astfel de reacție putând avea ca efect diminuarea fenomenului corupției în sistemul ce administrează resursele proprietății publice”, se arată în document. ”Astfel, chiar dacă doar prin prisma prejudiciului de 135.874.800 de euro în paguab statului, reacția publicului eset ua virulentă, de totală dezaprobare și indignare profundă, astfel cum se afirmă în referatul cu propunere de arestare preventivă, acest fapt nu poate justifica luarea măsurii arestării preventive, cu nesocotirea celorlalte condiții prevăzuet de lege. În plus, pentru a garanta recuperarea pagubei produsă prin infracțiune, procurorul, în cursul urmăririi penale, poate lua măsuri asiguratorii (…) Interesul principal în cazul săvrșirii unor infracțiuni care au produs prejudicii financiare este acela al recuperării acestor prejudicii prin luarea unor măsuri asiguratorii, iar nu arestarea preventivă”, susțin judecătorii de la Brașov.  

Riscurile cercetării în libertate

Magistrații mai susțin că faptele pentru care au fost cercetați inculpații au fost săvârșite în perioada 2006 – 2009, 2011 și că acestea, în mare parte, ”au făcut obiectul unor alte dosare penale”.
Procurorii DNA au mai susținut că lăsarea în libertate a inculpaților ar influența negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influențării martorilor/suspecților, ”având în vedere resursele financiare de care dispun și posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală, raportat la veniturile de care dispun”.
Judecătorul a stabilit că din actele dosarului nu rezultă vreo probă din care să reiasă că inculpații au făcut pregătiri de orice natură pentru a se ascunde, că au încercat să influențeze martorii, să ascundă ori să sustragă materiale de probă.

Măsuri proporţionale

Judecătorii mai consideră că măsura preventivă a controlului judiciar este proporțională cu acuzațiile aduse inculpaților Andronic Dan Cătălin, Marcovici Marius Andrei și Mateescu Lucian Claudiu și necesară scopului urmărit prin dispunerea ei. ”Judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că lăsare în libertate a inculpaților Andronic Dan Cătălin, Marcovici Andrei și Mateescu Lucian Claudiu nu prezintă pericol pentru ordinea publică, având în vedere infracțiunile pentru care sunt cercetați, comparativ cu cele pentru care sunt cercetați inculpații Truică Remus și Roșu Robert Mihăiță. (…) De asemenea, la aprecierea pericolului pentru ordinea publică se are în vedere anturajul și mediul din care provin inculpații, persoane cu nivel ridicat de instruire, integrate în familie și societate, lipsa antecedentelor penale”, se mai arată în motivare.

Judecătoarea continuă motivarea deciziei și arată că „despre inculpatul Andronic Dan Cătălin se afirmă în referatul cu propunere de arestare că este o persoană publică, că acțiunile sau inacțiunile lui sunt mai strict verificate și apreciate de cetățeni, condiția bunei sale reputații fiind una intrinsecă, dar care a ales să o înfrângă. Aceste împrejurări legate de persoana fiecărui inculpat nu pot conduce în mod automat la concluzia că lăsarea în lor în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, reprezentată în principal de temerea că, odată pus în libertate, inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declanșa reacții puternice în rândul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat”.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Braşov fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie care ar fi fost comise în perioada 2006 – 2015. În această cauză, procurorii fac nouă percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile mai multor persoane, conform unor surse judiciare percheziţiile vizând şi casa omului de afaceri Remus Truică. Ancheta DNA vizează retrocedarea ilegală a unor terenuri din judeţul Ilfov.