Datoria României a trecut de pragul de 60% din PIB. Ce prevede legea pentru salarii și cheltuielile sociale

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru, depășind astfel pragul de 60% prevăzut de legislația fiscal-bugetară. Guvernul a transmis miercuri că, în această situație, trebuie aplicate în continuare măsurile prevăzute de lege pentru acest nivel al datoriei, inclusiv cele referitoare la reducerea ponderii datoriei în PIB și la cheltuielile de personal și de asistență socială.

Informația a fost prezentată de Ministerul Finanțelor în ședința extraordinară a Guvernului, în cadrul unei informări privind efectele Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB

Ministerul Finanțelor a precizat că datele Eurostat publicate la 21 iulie arată că datoria publică a României, calculată potrivit metodologiei europene, reprezenta 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026.

Guvernul a explicat că datoria a crescut gradual în ultimii ani, România aflându-se în procedura de deficit excesiv din 2020.

„Datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât şi pentru refinanţarea datoriei publice scadente”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește măsuri gradual mai restrictive atunci când datoria publică depășește pragurile de 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.

Ce se întâmplă după depășirea pragului de 60%

Potrivit informării prezentate Guvernului, depășirea pragului de 60% nu înseamnă doar constatarea unui nivel mai ridicat al datoriei. Legislația națională prevede măsuri care trebuie aplicate în continuare pentru reducerea ponderii datoriei publice și controlul cheltuielilor.

Executivul a precizat că, atât timp cât datoria publică se menține peste acest nivel, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului să adopte măsuri care duc la creșterea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistența socială.

Totodată, cadrul legal prevede măsuri referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB.

Dursa foto: Arhiva EVZ

România are deja un plan de reducere a deficitului

La nivel european, statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit mai mare de 3% din PIB intră sub incidența regulilor care prevăd o traiectorie de referință pentru evoluția cheltuielilor nete.

Comisia Europeană stabilește această traiectorie astfel încât, la finalul perioadei de ajustare, datoria publică să fie plasată pe o direcție descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar să fie redus și menținut sub 3% din PIB.

În cazul României, măsurile sunt incluse în Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Documentul stabilește evoluția cheltuielilor nete, măsurile fiscale, reformele și investițiile asumate pentru o perioadă de ajustare de șapte ani.

Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană și aprobat prin recomandare a Consiliului Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025.

Obiectivul planului este reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB în perioada 2025-2031 și crearea condițiilor pentru ca datoria publică să intre pe o traiectorie descendentă începând din 2030-2031.

Cât pot crește cheltuielile în următorii ani

România a primit, prin recomandarea Consiliului UE din 8 iulie 2025, plafoane privind creșterea anuală a cheltuielilor nete.

Acestea sunt de:

-2,6% în 2026;
-4,6% în 2027;
-4,4% în 2028;
-4,2% în 2029;
-4% în 2030.

Guvernul a transmis că respectarea acestor limite și aplicarea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară ar trebui să ducă, treptat, la reducerea deficitului sub 3% din PIB și la scăderea ponderii datoriei publice.

„Măsurile prevăzute de legislaţia naţională pentru depăşirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative şi măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu şi a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene”, a transmis Guvernul.

Datoria ar putea continua să crească până în 2028

Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere a datoriei publice și în următorii ani, înainte de o posibilă inversare a tendinței.

Potrivit acestor estimări, datoria publică, calculată conform metodologiei europene, ar urma să reprezinte:

-61,8% din PIB în 2026;
-63,3% din PIB în 2027;
-63,9% din PIB în 2028.

Ulterior, datoria ar urma să intre treptat pe o traiectorie descendentă.

Ministerul Finanțelor a mai transis că această evoluție depinde de aplicarea măsurilor de ajustare fiscal-bugetară și de reducerea deficitului în ritmul asumat prin planul național: „Această evoluţie nu este automată, ci este condiţionată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară şi de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu”.