fonduri europene. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Datoria publică mondială se apropie de nivelurile record atinse după Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși în curând pragul de 100% din produsul intern brut global. Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că majorarea costurilor de finanțare pune o presiune tot mai mare asupra bugetelor naționale și solicită guvernelor să adopte măsuri pentru reducerea dezechilibrelor fiscale.
Mesajul a fost transmis de directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor anuale ale instituției și Băncii Mondiale. La întâlniri sunt așteptați miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.
FMI avertizează că datoria publică mondială va depăși 100% din PIB
Kristalina Georgieva a identificat nivelul ridicat al datoriei publice drept una dintre cele trei forțe majore care influențează economia mondială. Celelalte două sunt dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și prețurile persistent ridicate ale energiei.
Potrivit șefei FMI, datoria publică globală se apropie de cel mai înalt nivel înregistrat după Al Doilea Război Mondial și urmează să depășească echivalentul întregului PIB mondial.
Economiile dezvoltate se confruntă cu unele dintre cele mai mari ponderi ale datoriei brute. Deși statele emergente și țările cu venituri mici înregistrează, în general, niveluri mai reduse, acestea dispun și de resurse bugetare mai limitate pentru a-și finanța obligațiile.
FMI. Sursa foto: Arhiva EVZ
Dobânzile ridicate cresc presiunea asupra bugetelor naționale
Situația este complicată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, care majorează costurile pe care statele trebuie să le suporte pentru a se împrumuta.
Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri înregistrate după 2007, 2009 și, respectiv, 1996, potrivit datelor prezentate de Kristalina Georgieva.
Presiunile se resimt și în zona euro, în special în țările cu datorii publice mari. Diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestor state și cele ale titlurilor germane s-au mărit în Franța și Italia, dar și în Irlanda și Portugalia, într-o măsură mai redusă.
FMI avertizează că o eventuală accelerare a creșterii economice, inclusiv datorită inteligenței artificiale, nu va rezolva automat problema îndatorării. Ritmul de dezvoltare necesar pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, fără măsuri bugetare suplimentare, pare dificil de atins pe termen scurt.
FMI solicită planuri de reducere a deficitelor bugetare
Instituția recomandă statelor dezvoltate cu datorii mari să prezinte strategii credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. În anumite cazuri, guvernele ar trebui să înceapă aplicarea măsurilor bugetare încă din primele etape ale procesului.
Necesitatea acestor decizii devine mai presantă pe măsură ce dobânzile cresc, iar guvernele trebuie să acopere simultan cheltuieli importante pentru mai multe domenii, inclusiv pentru apărare.
În economiile emergente, condițiile mai dificile de finanțare ar putea duce la costuri mai mari ale împrumuturilor și la fluctuații mai puternice ale fluxurilor de capital. Pentru statele cu venituri reduse, consecințele riscă să fie și mai grave, deoarece dobânzile ridicate și resursele financiare limitate pot obliga autoritățile să reducă investițiile esențiale pentru dezvoltare.
„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică necesare”, este mesajul pe care Georgieva spune că îl va transmite participanților la reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale.
Guvernele trebuie să reducă datoriile fără să afecteze creșterea economică
Kristalina Georgieva recunoaște că diminuarea dezechilibrelor bugetare va necesita decizii politice dificile. În ultimii ani, numeroase guverne au cheltuit sume importante pentru a proteja populația și economia în timpul unor crize succesive.
Totuși, FMI susține că măsurile de consolidare fiscală trebuie concepute astfel încât să limiteze efectele negative asupra activității economice și să protejeze categoriile vulnerabile.
Reducerea deficitelor și controlul datoriei devin cu atât mai importante cu cât statele trebuie să facă față unor costuri mai mari de finanțare, fără să renunțe la investițiile și serviciile publice esențiale.
Inteligența artificială ar putea susține economia mondială
FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea contribui, în timp, cu până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală.
Cu toate acestea, instituția avertizează că beneficiile economice generate de noile tehnologii nu sunt suficiente pentru a elimina dezechilibrele fiscale acumulate. Guvernele trebuie să adopte măsuri concrete pentru gestionarea datoriilor, în loc să se bazeze exclusiv pe perspectiva unei creșteri economice mai rapide.
Recomandările noastre
