Legea va pleca spre promulgare, iar președintele Klaus Iohannis nu o poate respinge pentru a doua oară, în condițiile în care a fost trimisă deja o dată la reexaminare. Potrivit variantei finale a legii, vor putea beneficia de prevederile acesteia cei care au contractat credite imobiliare de maximum 250.000 de euro, chiar și debitorii asupra căreia banca a demarat procedura executarii silite.

Mai mult, cei care au fost executați deja silit de bancă, și trebuie să achite acea parte din credit care nu a fost acoperită prin vânzarea casei, vor putea scăpa de această sumă. Iată ce menționează proiectul adoptat ieri de senatori: „dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus executării silite”.

Imobilul pus drept garanție la darea în plată trebuie să aibă destinația de locuință pentru debitor, mai prevede proiectul. Totodată, au decis parlamentarii, creditele „Prima casă” nu vor intra sub incidența actului normativ.

Cum decurge darea în plată

Dacă debitorul și creditorul cad de acord ca banca să preia în proprietate imobilul depus garanție, stingânduse astfel creditul, procedura ar trebui să decurgă destul de repede. Legea ia în calcul și o eventuală contestație a băncii. Iată pașii ce trebuie urmați:

  • Debitorul care vrea să recurgă la darea în plată va trebui să notifice banca asupra faptului că vrea să îi transfere dreptul de proprietate asupra imobilului.
  • În maximum 30 de zile, poate fi stabilită o dată de convocare la notarul public, în vederea transferului dreptului de proprietate. Până la data convocării, se suspendă orice plată către creditor și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor.
  • Creditorul are posibilitatea de a contesta în instanță cererea debitorului.
  • Dacă are câștig de cauză în instanță, se revine la situația inițială, iar creditorul poate relua sau demara orice procedură judiciară sau extrajudiciară împotriva debitorului.
  • Dacă însă contestația nu se aprobă, atunci în maximum zece zile creditorul trebuie să se prezinte la notar pentru a prelua dreptul de proprietate asupra imobilului, debitorul fiind astfel eliberat de credit.

Doar cei cu sentințe definitive sunt scoși din lege

Interesante sunt prevederile amendamentului 12, adoptat de către deputați. Acesta prevede ca debitorul care vrea să recurgă la darea în plată „să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi”. Astfel, cei care sunt anchetați în cadrul unui dosar penal, dar în cazul cărora nu s-a emis o sentință definită, vor avea acces la lege.

Problema pe care o ridică bancherii este însă că, dacă asupra bunului respectiv a fost deja instituit sechestru asigurator, atunci bunul va fi preluat cu probleme de către bancă. „În baza textului legii, este posibil ca un bun grevat de o sarcină într- un dosar penal să fie predat băncii. Împrumutatul scapă de datorie și ulterior băncii îi este luat bunul de către un organ de cercetare penală. Deși situația pare absurdă (și probabil nu a fost avută în vedere de către inițiatorii legii), în forma actuala, legea poate conduce la astfel de scenarii”, declara recent pentru Evenimentul zilei Daniel Nicolaescu, directorul direcției juridice în cadrul Raiffeisen Bank.

Bancheri: legea este neconstituțională

La scurt timp după ce legea a trecut de Camera Deputaților, Asociația Română a Băncilor a emis un comunicat cu privire la actul normativ. „Comunitatea bancară ramâne la aceeași părere conform căreia legea dării în plată va avea un impact negativ asupra stabilității financiare, așa cum pentru prima oară s-a considerat de către Banca Națională a României în sensul identificării unui risc sistemic”, scrie în comunicat. Bancherii atrag atenția că mesaje similare au fost formulate de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional. Unele prevederi ar fi chiar neconstituționale. „Există interpretări clare ale industriei financiare, ale Președinției și Guvernului României, Băncii Centrale Europene și ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstituționalitate și de hazard moral”. Legea ar putea fi contestată zilele viitoare la Curtea Constituțională. Dată fiind ponderea covârșitoare a celor care votat „pentru” propunerea legislativă, rămâne de văzut dacă va exista o contestație.