Evenimentul Zilei > Justitie > Dana Gârbovan explică de ce abuzul în serviciu, modificat, respectă decizia CCR
Dana Gârbovan explică de ce abuzul în serviciu, modificat, respectă decizia CCR

Dana Gârbovan explică de ce abuzul în serviciu, modificat, respectă decizia CCR

Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, explică decizia Curţii Constituţionale din 2016 cu privire la Articolul 297 Cod Penal - Abuzul în serviciu. Magistratul explică felul în care legiuitorul trebuie să pună articolul de lege în acord cu decizia CCR

Dana Gîrbovan spune că, potrivit CCR, abuzul în serviciu trebuie să aibă un prag valoric. De asemenea, trebuie menţionat clar ce înseamnă abuz prin prisma încălcării legilor, pentru a nu lăsa chestiunea la libera interpretare a judecătorilor, ceea ce i-ar transforma pe aceştia în legiuitori. CCR a mai menţionat că responsabilitatea modificărilor aparţine legiuitorului primar (Parlamentul) sau celui delegat (Guvernul), ceea ce ar putea înseamnă că şi decizia CCR pe "conflictul constituţional între instituţii" ar putea fi în defavoarea preşedintelui.

Argumentaţia preşedintelui UNJR:

"Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016 Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale – chiar partial – trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.

Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.

In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:

– incalcarea unei dispozitii exprese din lege,

– necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si

– definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.

Primul dintre ele este si cel mai evident: "Curtea constată că sintagma 'îndeplineşte în mod defectuos' din cuprinsul dispoziţiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează 'prin încălcarea legii'”. "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului."