Sursa foto: Arhivă/EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Europarlamentarul USR Dan Barna a fost audiat vineri, timp de aproximativ două ore, la sediul Direcției Naționale Anticorupție, în dosarul privind achiziția vaccinurilor anti-COVID. La ieșirea de la DNA, fostul vicepremier a declarat că este pentru prima dată când este chemat să dea declarații în această cauză și a explicat contextul în care România a participat la achizițiile comune de vaccinuri.
Dan Barna: „E prima data când am fost audiat”
Fostul președinte al USR a declarat, la ieșirea din sediul DNA, că nu mai fusese audiat până acum în dosarul vaccinurilor.
„E prima data când am fost audiat. (..) N-am mai fost audiat anterior”, a spus Barna.
Întrebat dacă România ar fi putut refuza achiziția vaccinurilor împotriva COVID-19, europarlamentarul a afirmat că deciziile au fost luate în același context în care au acționat și celelalte state europene.
”România a procedat cum au procedat majoritatea statelor europene, în momentul respectiv, în care nu se ştia cum va evolua pandemia.”
El a precizat că achizițiile au fost făcute în baza contractului-cadru european.
”Achiziţia s-a făcut în cadrul celui contract cadru din care şi România a făcut parte. Evident că fiecare dintre state avea opţiunile respective şi lucrul acesta le-am şi detaliat în declaraţia pe care am făcut-o”, a afirmat Barna.
Dan Barna spune că deciziile au fost luate în contextul crizei
Dan Barna a susținut că, în perioada pandemiei, toate guvernele cumpărau vaccinuri fără să poată anticipa evoluția situației sanitare.
„La momentul respectiv, România a fost aliniată cu celelalte state şi am făcut ceea ce trebuia să facem. Toate guvernele cumpărau vaccinuri, pentru că nu se ştia cum va evolua pandemia. Subiectul în sine este unul care mi se pare cel puţin bizar, este ca şi cum, în situaţii de război, cumperi 100 de tancuri şi după aia vine pacea şi îi acuzi pe cei care au cumpărat tancurile că de ce le-au cumpărat. Este exact acelaşi lucru. În rest, elementele de context, probabil o să fie clarificate”, a menţionat el.
Barna a adăugat că oportunitatea deciziilor trebuie analizată în contextul momentului în care acestea au fost luate.
„Ulterior, să vii după nişte ani de zile să spuu că se putea face altfel, întotdeauna se putea face altfel, şi nu asta e discuţia, din punctul meu de vedere”, a mai spus Dan Barna la ieşirea de la sediul DNA.
Potrivit acestuia, ulterior au existat decizii care nu au fost inspirate, făcând referire strict la procesul cu Pfizer.
DNA. Sursa foto: Facebook
Cum a început ancheta DNA
Fostul ministru al Sănătăţii din perioada pandemiei, Alexandru Rafila, declara anterior că decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19 a fost una corectă, deoarece România dispunea deja de suficiente vaccinuri, nu avea capacitate de stocare, iar dozele urmau să expire și ar fi generat costuri suplimentare pentru distrugere.
Pe 23 noiembrie 2023, DNA a anunțat deschiderea unui dosar pentru abuz în serviciu privind achiziția vaccinurilor din perioada pandemiei. În dosar sunt vizați foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, precum și fostul premier Florin Cîțu.
Ulterior, ancheta a fost extinsă, iar procurorii l-au chemat la audieri și pe Andrei Baciu, fost secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății.
Memorandumul semnat în 2021, unul dintre documentele analizate
În ancheta DNA este analizat și Memorandumul semnat în baza adresei nr. 1007609/18.03.2021 de vicepremierul de atunci Dan Barna, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor Alexandru Nazare.
Documentul a stat la baza aprobării semnării celui de-al doilea contract pentru furnizarea vaccinului anti-COVID produs de compania Moderna, pentru 6.390.404 doze, în valoare de aproximativ 151,5 milioane de euro.
Din document rezultă că, la momentul semnării memorandumului, existau numeroase incertitudini privind evoluția pandemiei și necesitatea unor vaccinări suplimentare.
Potrivit procurorilor DNA, Vlad Voiculescu este acuzat că ar fi aprobat achiziționarea a 14.445.798 de doze de vaccin, dintre care 6.390.404 doze Moderna, iar diferența de la Pfizer.
Ce prevedea documentul privind evoluția pandemiei
Memorandumul arăta că, la acel moment, existau încă „multe necunoscute în legătură cu nevoia de re-vaccina”.
Documentul menționa că durata protecției oferite de vaccinuri nu era cunoscută, că nu putea fi exclusă administrarea unor doze suplimentare și că eficacitatea împotriva unor noi tulpini virale putea impune adaptarea vaccinurilor.
Totodată, se preciza că Moderna, BioNTech/Pfizer și CureVac începuseră studii clinice privind administrarea unei a treia doze și dezvoltarea unor vaccinuri adaptate noilor variante ale virusului, existând posibilitatea ca, dacă acestea ar fi fost autorizate, dozele deja contractate să fie înlocuite cu variantele actualizate.
Recomandările noastre
