Dacă Pahonțu a fost „glonțul” pentru Președinte, atacarea primarului Băluță e acapararea Sectorului 4 pentru Oana Gheorghiu?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a fost personajul negativ dintr-o așa-zisă investigație de presă, asemănătoare cu cea despre generalul Pahonțu. Tactica unor campanii de presupuneri, aplicată în ultima perioadă în scop politic. Se forțează plecarea din funcții a persoanelor incomode: Lia Savonea, Lucian Pahonțu și Daniel Băluță.

Personajele atacate nu mă interesează mai mult sau mai puțin decât altele. Dar sunt intrigată, ca jurnalist pe domeniu, că articolele din media sunt prezentate românilor ca investigații sau anchete jurnalistice, iar ele nu conțin probe care, așa cum a remarcat și președintele Nicușor Dan, să susțină acuzațiile din titlu.

În toate cele trei cazuri amintite s-au însăilat povești pe baza unor informații deja cunoscute, iar concluzia s-a concretizat în presupuneri. O manipulare a cititorilor prin titluri, bazată pe lipsa de apetit la lectură a acestora. Este o evidență care transpare clar din comentariile persoanelor de pe rețelele sociale. Înjură și condamnă ce i s-a scris în cinci rânduri de text.

Campania de presupuneri, declanșată împotriva președintei Înaltei Curți, judecător Lia Savonea, a șefului SPP, generalul Lucian Pahonțu și a primarului Daniel Băluță, care a transformat fabulos Sectorul 4, este inițiată de grupul de activiști din media și din ONG-uri care face tot ce poate pentru a le terfeli imaginea. Nu a reușit să-i dovedească nici „penali”, nici lipsiți de profesionalism, nici incompatibili. Vor continua însă cu presiunile.

Cazul Lia Savonea. Terfelirea Justiției

Judecătoarea Lia Savonea a fost de-a lungul timpului un magistrat incomod pentru politicienii din toate partidele. S-a remarcat ca profesionist în perioada în care a fost în CSM. Atacul asupra ei a fost declanșat de trupa de jurnaliști ce orbitau în jurul lui Kovesi, generalul Dumbravă și Cristina Guseth. Sunt probe, nu presupuneri.

Savonea a ajuns președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru că a candidat singură la concurs. De ce nu s-a înscris niciun magistrat cu simpatii useriste la examen, dacă Savonea era „omul PSD”? Rămâne un mister. Putem presupune doar că nu erau pregătiți profesional.

Anul trecut s-au declanșat o serie de atacuri mediatice atunci când au avut loc schimbări în organigramele din Justiție. Ministrul Justiției era încă Radu Marinescu de la PSD, acuzat că lucrează pentru acapararea Justiției, nu pentru o mai bună funcționare a sa. Articolele nu conțineau probe, ci doar presupuneri.

Sunt admise și presupunerile, dacă sunt prezentate ca opinii, nu ca anchete. Amintesc că, la un moment dat, chiar site-ul G4media, cunoscut ca un susținător al acțiunilor DNA sub umbrela Binomului și a unor procurori și judecători,  a publicat stenogramele discuțiilor dintre Cristina Guseth  de la ONG-ul Freedom House și procurorul DNA Bihor Cristian Ardelean. Dialogul dintre ei arata o intenție de linșaj mediatic la adresa Liei Savonea prin intermediul unor jurnaliști care scriau frecvent despre dosarele instrumentate de DNA. Primeau informații confidențial și li se spunea ce tentă să dea articolului.

Cristina Guseth vorbea atunci, preelectoral în 2019, ca ziaristul Ionel să o „execute” pe Lia Savonea în presă. Iată proba!

Dialog între Cristina Guseth si procurorul Ardelean. Document din dosarul procurorilor SIIJ

Cazul Pahonțu. Declarații înșelătoare, dispărute din online

Campania împotriva generalului Pahonțu nu a adus nicio probă nouă care să demonstreze că acesta a tras în demonstranții de la baricada de la Intercontinental, în 21 decembrie 1989, sau el și plutonul pe care-l comanda au bătut oameni.

Am scris și s-a scris mult despre caz, au făcut declarații doi procurori care au întocmit rechizitorii în Dosarul Revoluției. Primul a fost generalul Ioan Dan, care a scris rechizitoriul în 1992, al doilea a fost procurorul care a semnat ultimul rechizitoriu, Cătălin Ranco Pițu. Ambii au afirmat că locotenentul Pahonțu nu a avut nicio implicare violentă împotriva manifestanților.

Am să mă refer la cea mai urâtă manipulare pe care am citit-o recent. Pentru a se susține că Pahonțu a participat și la bătaia și arestările din Piața Universității în ziua de 13 iunie 1990, reporterul de la Recorder publică pe pagina de Facebook un text însoțit de câteva facsimile după declarațiile a doi militari în termen care au făcut parte din plutonul lui Pahonțu, iar un al treilea participant, ofițerul Radu Grigoraș, este doar invocat.

„Toți cei trei militari din subordinea lui Pahonțu au declarat în fața procurorilor că au participat la evenimentele din 13-14 iunie, fiind prezenți la Televiziune și în Piața Universității”, scrie reporterul. Mai precizează că „ofițerul Radu Grigoraș, coleg de unitate cu Lucian Pahonțu, a scris în declarația din Dosarul Mineriadei că Pahonțu a acționat pe 13-14 iunie în zona Universității din București”.

Se publică doar fragmente din declarațiile celor doi militari, care scriu că au fost duși de Pahonțu la Televiziunea Română ca să apere instituția. Nimic despre Piața Universității acolo unde, lucru grav, protestatarii au fost bătuți. Nicio declarație olografă a ofițerului Grigoraș, ca să avem proba de necontestat a vinovăției lui Pahonțu.

Pentru cei care nu știți, generalii Mihai Chițac (ministru de Interne) și Corneliu Diamandescu au fost condamnați fiindcă au ordonat măcelul de la Universitate, depistați fiind întâia dată de jurnaliști.

Cazul primarului Daniel Băluță

În fapt, investigația apărută zilele trecute este o poveste care face inventarul averilor imobiliare a familiei primarului, a părinților și a fratelui. Nicio probă că a comis ceva ilegal, așa cum scoate la iveală o anchetă jurnalistică. Ba ni se spune că sunt cumpărate prin credite bancare.

De fapt, este transpusă în cuvinte declarația de avere a primarului la care sunt adăugate informații din declarații trecute ale edilului despre casele părinților și fratelui. Nicio dovadă că primarul Băluță a comis ilegalități, doar se presupune că, dacă e bogat, a făcut bani din șmecherii. Nimic nu enerveză mai tare publicul!

Nu am dovezi că atacul la Daniel Băluță are în spate o „indicație” de executare ca aceea dată de Cristina Guseth ziaristului Ionel, dar lansez și eu o presupunere, dacă tot e campanie de terfelire.

Edilul de la 4 a creat un alt fel de orășel în sectorul pe care-l administrează. Știe toată Capitala. Curând termină și reabilitarea pasajului de la Unirea. PSD a câștigat cu el aprecierea bucureștenilor din punct de vedere administrativ. La următoarele alegeri locale, probabil că Daniel Băluță va candida din nou pentru Primăria Capitalei. Va fi adversarul primarului PNL Ciprian Ciucu, care nu se simte prea bine cu un dosar penal în spate și cu sinistrații din blocul explodat în Rahova.

V-ați gândit că cineva de la PNL râvnește să-l schimbe la primăria de sector pe Băluță? Premierul demis Ilie Bolojan s-a gândit. A nominalizat-o ca președintă PNL sector 4 pe Oana Gheorghiu, și ea vicepreședinte demis al Guvernului. Apoi s-a activat și grupul din media.

Surse liberale vorbesc că Gheorghiu nu are ce job să-și găsească după plecarea din Palatul Victoriei și că-și dorește o candidatură la primăria în care se găsește și spitalul pe care l-a ridicat din donațiile românilor. Sursele nu-s probe, dar furnizează mereu presupuneri. Totul e să-l avertizezi corect pe cititor. Că așa e în presa-presă!