Opinii
Armata de "mercenari" a lui Ilie Bolojan a preluat PNL. Liberalismul dispare, bolojenismul crește mare
Dan Andronic, jurnalist. sursa: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Ilie Bolojan promite să reformeze Partidul Național Liberal. Numai că o face așa cum reformează, de luni de zile, economia românească. În stilul contabil-măcelar, care își adună o armată. De nu mai vezi nici măcar o licărire la capătul tunelului.
Dacă ne uităm la măsurile luate în ultimele luni, reforma seamănă tot mai puțin cu modernizarea unui partid și tot mai mult cu preluarea lui de către o persoană fizică. Prin aducerea unor mercenari și prin încredințarea unor funcții-cheie. Având ca efect falimentarea liberalismului.
Ilie Bolojan și liberalismul, ca nuca-n perete
Este mai mult decât amuzant răspunsul la întrebarea ce caută în PNL, dat de Sanda Nicola, fosta purtătoare de cuvânt a lui Mircea Geoană, devenită peste noapte șefă la PNL Sector 2: De ce nu?
Și are dreptate. De ce să nu te duci într-un partid care îți oferă posibilitatea unei sinecuri politice!
Nu contează că nu ai nicio treabă cu liberalismul, că nu ai plătit cotizație ani de zile, că ai făcut campanie împotriva PNL. Nu contează nimic decât oportunitatea. Mai ales că ai exemplul lui Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu și al “mercenarilor” cooptați în echipa Bolojan, direct la vârful guvernului. Ca să nu mai vorbim despre cei din partidul lui Șoșoacă sau POT. Dacă ei pot, vorba Sandei Nicola: De ce nu?
Sanda Nicola, pe vremea când credea în Geoană. sursa: Inquam Photos / George Călin
În vocabularul actualei conduceri, orice eliminare este „reorganizare”, orice numire de sus este „deschidere către societate”, iar orice persoană adusă direct într-o funcție devine automat „profesionist”. Sunt cuvinte frumoase, atent ambalate. Întotdeauna se vor găsi alți “mercenari”, cum este Siegfried Mureșan, care să aplaude acest lucru. Că doar așa rezistă în politică de ani de zile...
Mai ales că mecanismul de decimare este simplu: oamenii vechi sunt îndepărtați, organizațiile sunt dizolvate sau lăsate fără conducere. Deci mai bine aplauzi ca foca, decât să te trezești scos de liste.
În locul celor cu vechime în partid apar persoane care nu au crescut în PNL, nu au participat la competițiile interne și nu datorează funcția membrilor partidului. O datorează Omului care i-a numit. Lui Ilie Bolojan.
Un partid, cinci doctrine
Să privim lista, cu numele cele mai importante.
Adrian Peiu a fost ales senator pe listele SOS România, partidul Dianei Șoșoacă. După trecerea prin grupul parlamentar „PACE – Întâi România”, Peiu s-a înscris în PNL și a fost instalat aproape imediat președinte interimar al organizației PNL Ialomița. Nu după ani de activitate liberală, nu în urma unor alegeri interne, ci printr-o decizie a conducerii centrale. Numirea sa la conducerea filialei a fost anunțată în iunie 2026.
Adrian Peiu, pe vremea când era la Șoșoacă. sursa: https://www.independentonline.ro/
Dorin-Silviu Petrea a fost ales tot pe listele SOS România. A trecut și el prin grupul PACE, s-a afiliat parlamentarilor liberali, iar după numai câteva zile a devenit președinte interimar al Organizației Municipale PNL Brăila. Petrea are în spate un traseu care a cuprins UNPR, PSRo, PRU, Pro România, Partidul Republican și SOS România. Liberalismul pare să fi fost descoperit abia la capătul acestui itinerar. Conducerea organizației municipale i-a fost încredințată la începutul lunii iulie.
La București, Sanda Nicola a ajuns președintă interimară a PNL Sector 2. În 2024 fusese purtătoare de cuvânt a campaniei lui Mircea Geoană și candidase din partea Partidului România în Acțiune. În mai 2025 devenise chiar vicepreședintă și purtătoare de cuvânt a acestei formațiuni. Un an mai târziu conduce o organizație liberală de sector. Traseul său politic este prezentat aici.
Dragoș Pîslaru, venit din zona PLUS–USR–REPER, a revenit în PNL în iunie 2026 și a fost propulsat în conducerea centrală, apoi la șefia PNL Sector 3. Cariera sa politică relevantă s-a construit în familia politică a lui Dacian Cioloș, nu în structurile liberale.
Oana Gheorghiu vine din societatea așa-zis civilă. Avea realizări și o reputație solidă. Dar nici activitatea civică și nici construirea unui spital din donații nu reprezintă, prin ele însele, o școală de liberalism. După înscrierea în PNL, a fost plasată rapid în conducerea centrală și apoi la șefia PNL Sector 4.
Ce au în comun
Ce doctrină comună îi leagă pe un fost politician SOS, un traseist cu șapte partide în CV, un fost lider REPER, o reprezentantă a societății civile și o fostă susținătoare a lui Mircea Geoană?
Greu de identificat una.
Există însă un element comun mult mai concret: funcția le-a fost oferită de Ilie Bolojan.
Un membru obișnuit trebuie să lipească afișe, să strângă semnături, să participe la campanii și să aștepte ani pentru o funcție locală. Un „import” agreat de conducerea centrală poate primi o filială la câteva zile sau săptămâni după intrarea în partid.
Acesta este mesajul transmis activului liberal: vechimea, loialitatea și votul intern contează mai puțin decât relația cu liderul care face lista. Liberalismul nu este o insignă primită odată cu funcția.
Reforma care începe cu epurarea
Ilie Bolojan avea un dinte împotriva vechii conduceri a PNL. Partidul a fost măcinat de compromisuri, de organizații transformate în feude și de lideri locali preocupați mai mult de funcții decât de doctrină. Dar a participat și a beneficiat de toate avantajele guvernării în ultimii 15 ani.
În vara lui 2026, conducerile mai multor filiale contestatare au fost înlăturate sau lăsate fără prelungirea interimatului. Au urmat numirile unor oameni dependenți politic de noul centru. Congresul extraordinar l-a reales pe Bolojan și a introdus în conducere câteva dintre noile achiziții, sub titulatura aproape ironică „Modernizare cu Rădăcini”. Mai bine spune „Bolojenizare cu mercenari”
Pentru că rădăcinile noilor lideri se găsesc în REPER, în partidul lui Geoană, în SOS România, în POT sau în societatea civilă. Mai puțin în PNL.
Partidul personal nu are nevoie de doctrină
Din această perspectivă, importurile politice nu par accidente. Ele alcătuiesc o strategie.
Un lider venit din afara organizației nu are o bază proprie de putere. Nu controlează primari, consilieri sau delegați. Nu poate negocia de la egal la egal cu centrul. El depinde de cel care l-a numit și știe că aceeași semnătură care l-a ridicat îl poate și înlătura.
Pentru un lider care dorește să controleze partidul, asemenea oameni sunt mai utili decât baronii locali. Nu au armată proprie, nu au autonomie și nu pot organiza o revoltă internă.
Bolojenismul crește mare
De aceea, reforma lui Bolojan este exact contrariul liberalismului pe care pretinde că îl salvează. În locul competiției apar numirile. În locul autonomiei filialelor apare disciplina centrului. În locul votului membrilor apare selecția făcută de lider.
Ceea ce vedem acum este o operațiune de consolidare a puterii personale.
Ilie Bolojan nu deschide pur și simplu partidul. Își construiește un partid în interiorul PNL: cu oameni aduși de el, numiți de el și dependenți de el.
Iar un partid liberal în care puterea emană dintr-un singur om nu mai este liberal decât cu numele.
P.S. Așa că ce să ne mai mirăm că jurnalistul Silviu Sergiu scrie: “Multă agitație în jurul deciziei lui Ilie Bolojan de a o numi pe Sanda Nicola, membră a echipei Mircea Geoană, la PNL Sector 2. Pe mine nu mă surprinde absolut deloc.
Ce nu ştiți voi este că, în vara lui 2024, pe vremea când Mircea Geoană încă mai stătea bine în sondaje, Ilie Bolojan a avut o întâlnire în cadru restrâns cu acesta, iar discuțiile au fost mai mult decât prieteneşti. Relaţiile au fost întotdeauna strânse”.
Recomandările noastre
