Armata română. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Cine poate fi chemat în armată în caz de război. Serviciul militar obligatoriu este suspendat în România pe timp de pace din 1 ianuarie 2007, însă obligația poate redeveni activă în cazul declarării stării de război, al mobilizării sau al stării de asediu. Legea stabilește cine trebuie luat în evidență militară, ce se întâmplă cu rezerviștii și ce sancțiuni pot apărea pentru cei care încearcă să evite serviciul militar în situațiile excepționale prevăzute de legislație.
Una dintre confuziile frecvente este că serviciul militar obligatoriu ar fi fost eliminat definitiv. În realitate, Legea nr. 395/2005 stabilește suspendarea acestuia pe timp de pace, nu dispariția obligației.
Cine poate fi chemat în armată în caz de război
Din 2007, serviciul militar se desfășoară pe bază de voluntariat, atât pentru bărbați, cât și pentru femeile care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
Situația se schimbă însă în caz de război, mobilizare sau stare de asediu. În aceste împrejurări, executarea serviciului militar devine obligatorie în condițiile legii.
Asta nu înseamnă că orice persoană este automat trimisă în armată. Încorporarea și mobilizarea se fac potrivit nevoilor instituțiilor din domeniul apărării și în funcție de situația fiecărei persoane.
De ce sunt chemați tinerii la centrele militare după 18 ani
Cetățenii români de sex masculin au obligația ca, în termen de șase luni de la împlinirea vârstei de 18 ani, să se prezinte la centrul militar pentru luarea în evidență și consemnarea opțiunilor privind îndeplinirea obligațiilor militare.
Această prezentare nu înseamnă încorporare și nici reintroducerea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.
Neprezentarea în termenul stabilit constituie contravenție și poate fi sancționată cu amendă între 100 și 300 de lei.
Paradă Ziua Națională. Sursa foto: INQUAM/ George Călin
Ce se întâmplă cu rezerviștii
În caz de mobilizare sau război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați în funcție de necesitățile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Legislația românească reglementează separat pregătirea populației pentru apărare, mobilizarea și regimul rezerviștilor, inclusiv al celor voluntari.
Nu orice bărbat aflat într-o anumită categorie de vârstă este însă automat încorporabil.
Persoanele declarate inapte pentru serviciul militar în urma evaluării medicale, precum și alte categorii prevăzute expres de lege, nu intră în aceleași condiții de încorporare.
Ce riști dacă încerci să eviți serviciul militar
Legislația prevede sancțiuni pentru situațiile în care, pe timp de război sau în condițiile speciale stabilite de lege, o persoană încearcă să evite îndeplinirea obligațiilor militare.
Astfel de situații pot include provocarea intenționată a unor vătămări, simularea unei boli sau utilizarea unor documente false pentru a evita serviciul militar.
Aceste prevederi nu se aplică însă în mod obișnuit pe timp de pace, ci numai în condițiile excepționale stabilite de lege.
Cum este activată mobilizarea
Obligațiile militare nu se activează automat.
Starea de mobilizare, de război sau de asediu presupune parcurgerea procedurilor prevăzute de legislație și implicarea autorităților constituționale competente.
Tocmai de aceea, simpla primire a unei notificări pentru luarea în evidență militară nu înseamnă că persoana respectivă este chemată să facă armata.
Recomandările noastre
Evenimentul istoric
De ce 23 august 1944 nu a fost totuși o lovitură de stat
