Insolvența STB, respinsă. O manevră care deschide drumul către acapararea terenurilor companiei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Insolvența STB și posibilul atac al “rechinilor” imobiliari. Respingerea cererii prin care Societatea de Transport București a solicitat deschiderea insolvenței nu înseamnă că terenurile STB vor fi scoase automat la licitație.

Decizia poate crea însă o fereastră de risc în care creditorii care au titluri executorii pot continua sau pot începe executări individuale. Miza reală depinde de proprietarul fiecărui imobil, de regimul juridic al acestuia și de eventualele garanții deja înscrise.

O insolvență controlată de un administrator judiciar cu experiență, cum este Remus Borza, ar fi o șansă pentru redresarea dorită de Ciprian Ciucu.

Ciprian Ciucu. Sursă foto: Facebook

Insolvența STB, o oportunitate pierdută

Tribunalul București a respins cererea formulată de STB pentru deschiderea procedurii insolvenței din cauza nedepunerii tuturor documentelor prevăzute de art. 67 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Este esențial de precizat că instanța nu a stabilit că STB ar fi solvabilă și nici nu a respins cererea după o analiză a situației financiare pe fond. Motivul anunțat a fost unul procedural: lipsa unor documente obligatorii.

Hotărârea putea fi atacată cu apel în termen de șapte zile de la comunicare. În plus, Tribunalul a separat cererile depuse de creditori și le-a trimis spre soluționare în dosarul nr. 30071/3/2026. Prin urmare, procedura insolvenței poate fi deschisă ulterior chiar la solicitarea unuia dintre creditori. Aceste elemente apar în soluția instanței relatată de AGERPRES.

STB. Sursa foto: Facebook

De ce respingerea cererii poate avantaja temporar anumiți creditori

Potrivit regulii instituite de Legea nr. 85/2014, deschiderea insolvenței determină, în principiu, suspendarea executărilor silite pentru recuperarea creanțelor asupra averii debitorului. Creditorii trebuie apoi să participe la procedura colectivă, să își înscrie creanțele și să respecte ordinea de distribuire stabilită de lege.

Cum procedura nu a fost deschisă prin hotărârea din 18 august, această protecție colectivă nu este activă în prezent. În lipsa unei alte suspendări legale sau judiciare, creditorii care îndeplinesc condițiile pot:

• să solicite poprirea conturilor STB;
• să urmărească bunurile mobile ale societății;
• să instituie sechestre;
• să înceapă executarea unor imobile care aparțin STB;
• să continue executări începute anterior.

Acesta este argumentul care face ipoteza din titlu plauzibilă: respingerea cererii lasă deschisă, cel puțin temporar, calea recuperărilor individuale.

Care sunt etapele

Rapiditatea poate oferi unui creditor un avantaj practic — identificarea bunurilor, instituirea unor măsuri și avansarea procedurii — dar distribuirea sumelor nu ignoră privilegiile, ipotecile și rangurile legale.

Creanțele garantate și cele fiscale pot avea prioritate față de creanțele comerciale obișnuite. Dacă mai mulți creditori participă la executare, banii obținuți nu sunt distribuiți exclusiv în funcție de cine a deschis primul dosarul.

În cazul STB, această diferență este importantă deoarece documentele oficiale arată o expunere fiscală foarte mare. Raportul de activitate al societății menționează că, la sfârșitul anului 2025, STB beneficia de o eșalonare fiscală de aproximativ 1,487 miliarde de lei, pentru 40 de luni.

Garanția descrisă în raport privea inclusiv autobuze aflate în proprietatea Municipiului București și concesionate societății, nu terenuri identificate public ca fiind urmărite. Datele sunt cuprinse în Raportul de activitate STB pentru 2025.

Existența unei eșalonări la plată poate, cât timp condițiile sale sunt respectate, să influențeze sau să suspende executarea fiscală. Din acest motiv, nici măcar poziția celui mai mare creditor nu poate fi evaluată numai prin raportare la valoarea totală a datoriei.

Ciprian Ciucu și angajații STB, Sursă foto: Facebook

Pot fi executate depourile și autobazele STB

Răspunsul depinde de situația juridică individuală a fiecărui amplasament.

Unele bunuri utilizate de STB pot aparține societății. Altele pot fi proprietatea Municipiului București și doar concesionate, administrate ori folosite de operatorul de transport. Faptul că STB utilizează un depou nu dovedește că societatea este proprietara terenului.

Diferența este decisivă:

• un teren aflat în proprietatea privată a STB poate fi, în principiu, urmărit pentru datoriile societății;
• un teren al Municipiului București, dat doar în administrarea sau folosința STB, nu poate fi vândut pentru o datorie proprie a societății;
• bunurile din domeniul public sunt inalienabile și insesizabile, conform art. 136 din Constituție și regulilor privind proprietatea publică;
• pentru bunurile trecute în domeniul privat și ulterior aduse efectiv în capitalul STB trebuie verificată finalizarea transferului, cartea funciară și existența unor sarcini.

Cât valorează terenurile centrale ale STB

În spațiul public au fost vehiculate estimări de zeci sau chiar sute de milioane de euro pentru amplasamente precum Depoul Victoria, Autobaza Floreasca și Autobaza Nordului. Estimările au fost obținute, în principal, prin înmulțirea suprafețelor cu prețurile cerute în anunțurile imobiliare din zonele respective.

De exemplu, presa a indicat aproximativ 19.580 de metri pătrați pentru Autobaza Floreasca și peste 30.000 de metri pătrați pentru Depoul Victoria. Aceste cifre și valorile rezultate sunt însă estimări jurnalistice bazate pe declarații și prețuri de ofertă, nu rapoarte oficiale de evaluare.

Valoarea reală a unui teren depinde de regimul urbanistic, sarcinile din cartea funciară, contaminarea solului, costurile de relocare, restricțiile de construire și obligația de menținere a serviciului public. Un teren ocupat de infrastructură de transport nu poate fi evaluat automat ca un lot liber pentru dezvoltare rezidențială.

Societatea operează opt autobaze și 11 depouri, distribuite în mai multe zone ale Capitalei, potrivit raportului său oficial.

Sursa foto: arhiva EVZ

Dimensiunea reală a crizei financiare

Situația STB este gravă chiar fără a lua în calcul scenariile imobiliare. Documentele oficiale arată că societatea a raportat, pentru finalul anului 2025, plăți restante de aproximativ 1,135 miliarde de lei și creanțe restante de aproximativ 981 de milioane de lei.

Raportul comun care a fundamentat decizia Consiliului General de a solicita insolvența menționa, în iulie 2026 datorii către furnizorii de exploatare de aproximativ 138,9 milioane de lei; penalități aferente de circa 6,9 milioane de lei; obligații fiscale eșalonate de aproximativ 1,341 miliarde de lei; un necesar minim de lichidități de peste 170 de milioane de lei numai pentru luna iulie; sume de peste 541 de milioane de lei pe care Municipiul București urma să le achite eșalonat către STB.

Datele provin din raportul oficial al PMB care a însoțit proiectul privind insolvența. Inițierea demersurilor a fost aprobată prin HCGMB nr. 314 din 21 iulie 2026.

Imaginea este, astfel, mai complicată decât cea a unei societăți care doar nu își achită furnizorii. STB este concomitent un mare debitor și un creditor important al autorităților care finanțează serviciul public.

Ar proteja insolvența terenurile STB

Deschiderea insolvenței ar opri, în principiu, cursa executărilor individuale și ar aduce creditorii într-o singură procedură, supravegheată de administratorul judiciar și de judecătorul-sindic.

Aceasta nu înseamnă că activele ar deveni imposibil de vândut. Într-un plan de reorganizare pot fi valorificate bunuri considerate neesențiale, iar în eventualitatea falimentului patrimoniul poate fi lichidat pentru plata creditorilor.

Diferența constă în controlul procedurii. În insolvență, vânzarea activelor se realizează în cadrul unui mecanism colectiv, cu evaluări, reguli de vot și o ordine legală de distribuire. În afara insolvenței, STB se poate confrunta simultan cu popriri și executări pornite de creditori diferiți, ceea ce poate fragmenta patrimoniul și destabiliza mai rapid activitatea curentă.