Incidentul Lavrov.

La 27 aprilie 2022, Statul Israel a marcat Ziua Amintirii Holocaustului. Trei zile mai târziu,  domnul Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, a participat la emisiunea Zona Bianca, difuzată de postul TV italian ”Rete 4”. Cu acest prilej, pentru a justifica încercările Rusiei de a-l prezenta pe președintele Zelenski, etnic evreu, drept ”nazist”, pe diplomatul rus a declarat: „păi și Adolf Hitler avea sânge evreiesc, nu-i așa?!” 

A doua zi, Ministerul de Externe al Israelului l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, pentru a-i cere clarificări și scuze. Incidentul a iscat un scandal internațional și a compromis pretențiile Kremlinului că Ucraina ar fi condusă de ”naziști”. Dar de ce asemenea scandal?

Protocoalele înțelepților Kremlinului.

Rusia este binecunoscută pentru tradițiile sale antisemite: cuvântul ”pogrom” vine din rusă. Antisemitismul rus este o creație a Poliției Secrete ruse, care a întocmit și difuzat primul fake news antisemit de anvergură – Protocoalele Înțelepților Sionului, lucrare dovedit falsă dar care continuă să circule până în ziua de azi. De fapt, antisemitismul rus a fost creat după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii (1853 - 1856), pentru a trece în seama unui ”țap ispășitor” înfrângerea, laolaltă cu toate disfuncțiile regimului țarist.

Nouăzeci de ani mai târziu, Iosif V. Stalin a redescoperit antisemitismul de Stat. Nemulțumit că Ben Gurion nu i-a cooptat și pe comuniști în noul Guvern al Statului Israel, Stalin s-a dezlănțuit în fața Biroului Politic: “Orice sionist este agent al serviciilor de informații americane. Sioniștii cred că poporul evreu ar fi fost salvat de Statele Unite… Ei se consideră îndatorați americanilor.” În ce-i privește pe americani, „petrolul și evreimea americană au trasat interesele Statelor Unite, iar sprijinul acordat de președintele Truman sionismului e parte a planului american de înstăpânire asupra Orientului Mijlociu”. Aceste teze au fost reluate și amplificate de presa sovietică a vremii. 

Acesta este contextul în care, prin grija spionajului sovietic, a apărut și a fost difuzată teza că, de fapt, evreii au fost dintotdeauna antisovietici. Ca ”dovadă”, au declanșat al doilea război mondial, fiindcă ”Hitler era de fapt evreu, ca și șeful Poliției Politice, SD, Reinhard ”Moshe” Heydrich, ca și mulți comandanți naziști – spre exemplu feldmareșalul Erhard Milch, sau generalul Helmuth Wilberg, ultimul comandant al Luftwaffe”. 

După venirea domnului Putin la putere, teza existenței ”evreilor naziști” a fost relansată și prin publicarea, în 2003, a unei lucrări în care controversatul istoric Bryan Mark Rigg ”dovedește” că 1.200 de comandanți militari naziști, inclusiv ”doi feldmareșali și 10 generali”, ar fi fost de fapt evrei, ca și 20 dintre naziștii decorați cu ”Crucea Cavalerului”, cea mai înaltă distincție a regimului NSDAP.  Unii dintre aceștia ”comandau până la 100.000 de soldați” – deci este limpede că ”evreii naziști” au fost, de fapt, în spatele regimului hitlerist și a celui de-al doilea război mondial. Diversiunea a avut priză în medii de extremă Dreapta din Europa și Statele Unite, mai ales că a fost curând completată cu altă diversiune: Holocaustul ar fi fost ”un mit, o farsă”, regizată de ”evreii naziști” în cooperare cu evreii ne-naziști, teză susținută de pretinși ”istorici” precum ing. Arthur Butz.

Calapodul kaghebist.

Diversiunea ”evrei – naziști” a fost încropită de aceeași mână rusească, folosind același calapod kaghebist ca și diversiunea ”teroriști – antiteroriști” din Decembrie 1989. Dacă în România diversiunea a servit ca să mascheze amploarea intervenției sovietice secrete, care a dus la degenerarea sângeroasă a evenimentelor, în cazul ”evreilor naziști” diversiunea urmărea să contracareze dezvăluirile din anii 1990, privind dimensiunile colaborării sovieticilor cu naziștii. Într-adevăr, după destrămarea URSS arhivele sovietice au devenit accesibile și au apărut dovezi că, în contextul pactul Hitler – Stalin, în Polonia NKVD și GESTAPO au cooperat: evreii polonezi arestați de sovietici au fost predați naziștilor, ca și comuniștii germani refugiați în URSS, mulți dintre ei evrei (erau împușcați pe un poligon de tragere de lângă Moscova, de o comisie mixtă sovieto-nazistă).

Pentru a face uitată ”frăția de arme” sovieto-nazistă din 1939 – 1941, căreia și România i-a căzut pradă, Regimul Putin a inventat diversiunea cu ”evreii naziști”. Găselnița a fost relansată și amplu difuzată după agresiunea Rusiei în Ucraina, ca o modalitate de ”justificare” a acestei aventuri militare: pasă-mi-te, fiindcă este evreu, deci rusofob și nazist, Zelinski ar fi de vină. Teză pe care ministrul de Externe Lavrov nu s-a sfiit să o susțină public, spre indignarea Statului Israel și a oamenilor de bună-credință din întreaga lume.

Lavrov de România. 

Zilele trecute, am participat la o emisiune la Metropola TV, alături de domnul HD Hartmann. Subiectul era un Raport recent publicat de Congresul SUA, dar la un moment dat, domnul Hartmann a orientat discuția spre ultimele știri din Ucraina – mai precis, ofensiva din regiunea Kursk. În aprecierea dânsului, conducerea ucraineană, alegând Kursk drept țintă, urmează întocmai modelul nazist, datorită unei ”reacții istorico-rasiale”.

Referirea la conceptul dubios de ”rasă” mi-a trezit interesul, așa că l-am întrebat pe domnul Hartmann dacă e conștient că liderii care au luat decizia de a ataca la Kursk – președintele Zelinski și prim-ministrul Șmîhal – sunt amândoi etnici evrei. Domnul Hartmann a confirmat: cunoștea acest aspect, deci referirile sale ”istorico-rasiale” trimiteau la evrei și relansau teoria Lavrov a ”evreilor naziști”. Asta m-a indignat.

Am replicat : „Încercăm să demonstrăm că un evreu, adică Zelenski, este nazist. Mie mi se pare o teză cu totul ridicolă”. Sesizând că, prin repetarea propagandei Moscovei, promova o diversiune cu substrat antisemit, domnul Hartmann a eschivat conform vechii tehnici kaghebiste de a abate discuția (”what about”): m-a acuzat că aș fi ofițer al Securității.

Când i-am cerut să dovedească afirmația, mi-a replicat că S.R.I. nu e nimic altceva decât fosta Securitate. Adică, m-a acuzat pe mine și pe colegii mei din cadrul S.R.I. că apărăm un regim dictatorial, că arestăm, anchetăm, torturăm și executăm oameni. I-am retezat-o cam scurt, poate scăpând și unele date personale care nu-și aveau locul.

Trebuie să precizez că ulterior, în particular, domnul Hartmann mi-a cerut scuze. Nu și-a cerut însă scuze pentru propagarea minciunilor antisemite cu ”evrei naziști”, la TV, la oră de maximă audiență. A declarat în schimb că nu va mai participa împreună cu mine la nicio emisiune. Gând în gând cu bucurie: după acest incident penibil, nici eu n-am intenția să mă compromit, apărând din nou pe ecran alături de sosia domnului Lavrov.