În 1989, combinatul de îngrășăminte chimice Fertilchim Năvodari producea un deșeu numit fosfogips, nociv și natural- radioactiv. Deșeul rezulta în urma extragerii acidului fosforic din minereul fosfatic ce conține 75% gips și 8,5% fosfor. Reziduurile erau depozitate în patru „anvelope” betonate etanșe, numite bataluri, pe 46 de hectare. Trei au fost umplute și ecologizate. În ’96 a intrat în folosință al patrulea. Totul a mers bine până când, în 1999, combinatul falimentar a fost vândut de fostul FPS unei firme italiene: Marway Fertilchim. Italienii mirosiseră virtualul profit. Exista spațiul unde, legal, se puteau depozita tot felul de deșeuri nocive.


FOTO: Matei Nicolae, trei ani și jumătate cu executare



Proiectul a fost blocat de ambițiile ultimilor doi primari ai Năvodariului, ambii penali. Azi, la 19 ani de la privatizare, este o bombă chimică! Unul dintre batale conține un strat de fosfosgips de aproximativ 1,5 metri, aflat în stare liberă, neacoperit! În 2007, o echipă cu specialiști ai CNCAN a verificat radioactivitatea în Batalul 4. Pe fund, măsurătoarea a arătat că radioactivitatea era peste limita acceptată. Au trecut ani și vântul a angrenat particule de fosfogips pe câmp și în cartierele mărginașe ale Năvodariului.


FOTO: Roberto Vincentelli, un an cu suspendare



Deșeuri toxice și penale

Italienii și-au dezvăluit scopul când au înființat Ecological Center, o societate care trebuia să facă în incinta fostului combinat un „Centru de gospodărire a deşeurilor industriale nepericuloase. Tudorel Calapod, penultimul primar al Năvodariului, le semnează, în decembrie 2007, un certificat de urbanism.


FOTO: Tudorel Calapod, trei ani și jumătate cu executare



Înainte de asta, alte două astfel de documente fuseseră eliberate de antepenultimul primar, Ion Dobre – în 2004 și de Calapod – în 2005, dar expiraseră fără efecte. Un demers, în Consiliul Local, de interzicere de depozitare a deșeurilor radioactive a avut loc în 2005. Fără folos, că deșeurile deja existau. Singurul succes a fost că au fost interzise doar deșeurile toxice, nu și cele „nepericuloase”! Dar lucrurile urmau să meargă pe alt făgaș. Unul toxic și penal!

Primarului Matei i-a mirosit a bani

În 2008, pedelistul Tudorel Calapod a pierdut alegerile în favoarea lui Nicolae Matei (PSD). Autorizația de construire nu era emisă. Pe 15 august 2008, Agenția Națională pentru Protecția Mediului a emis acordul pentru proiectul „Centru de gospodărire deșeuri industriale”. Pe 9 decembrie 2008, Ecological Center a solicitat eliberarea autorizaţiei de construire. Numai că, noul primar Nicolae Matei mirosise și el potențialul. El a închiriat, în 2009, un spațiu pentru depozitarea deșeurilor periculoase în zona Taberei din Năvodari. Contractul s-a încheiat între Top Vision SRL, în care asociat unic era chiar el și Greentech Servicii Ecologice, firmă specializată în colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor. Matei punea la dispoziție spațiile de depozitare, apa și canalizarea. Matei „uitase”, însă, de hotărârea CL din 2005. Depozitul din Batalul 4 era o soluție și pentru Ministerul Mediului, care nu avea unde neutraliza și stoca deșeurile depozitate la producătorii lor. Conștient de faptul că depozitul era singurul din România și că afacerea era de anvergură, Matei a vrut să dea lovitura. Deliberat, a amânat emiterea Autorizației de construire pentru italieni.

Un referendum degeaba

În 2009, Ecological Center a dat în judecată primăria și a câștigat în toate instanțele. Primarul Matei era obligat să elibereze Autorizația de Construire și pierduse și un proces penal pentru că nu a pus în aplicare o hotărâre judecătorească. Atunci, Nicolae Matei a organizat un referendum propagandistic pentru consultarea năvodărenilor cu privire la depozitul de deșeuri nepericuloase. „Este foarte periculos să dau aviz pentru acest centru de deșeuri care va colecta cianuri, deșeuri miniere, de la acizi, leșie, azbest, roci sărate, păcuri, plumb, oxizi de cupru, gudron acid și uleiuri industriale”, declara primarul Matei în ziua referendumului. Dezinformarea a avut efect și 90% din populaţia oraşului s-a exprimat împotrivă. Scandalul s-a mutat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, unde au fost depuse plângeri penale atât de către Roberto Vicentelli – patronul italian – pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, la adresa lui Matei, cât şi de către primar, la adresa italianului, pentru dare de mită. Fostul primar Calapod, care eliberase două Certificate de urbanism, a fost acuzat că i-a favorizat pe italieni pentru că nu a cerut un Plan Urbanistic Zonal, document obligatoriu doar pentru expertul acuzării, pentru că legislația în domeniu nu-l impunea pentru o construcție existentă. Tudorel Calapod a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, iar mituitorul Vicentelli – la un an cu suspendare. Așa a scăpat primarul Nicolae Matei de obligația să mai emită Autorizația de Construire.

CEDO impune! La Năvodari va fi o groapă de gunoaie toxice

Italienii au mers la CEDO. Pe 17 martie, Curtea a stabilit că Primăria Năvodari are obligația să emită Autorizația de Construire pentru „Centrul de gospodărire a deșeurilor industriale”. Asta înseamnă că Certificatele de Urbanism au fost emise legal, iar Tudorel Calapod stă degeaba la pușcărie. Nicolae Matei are trei dosare, două la DNA și unul în instanță, unde a primit o pedeapsă de trei ani și jumătate cu executare. Decizia nu este definitivă. Bomba ecologică de la Năvodari e departe de dezamorsare.

Te-ar putea interesa și: