Cum se formează vederea clară înainte de naștere. O descoperire despre vitamina A surprinde

Cum se formează vederea clară înainte de naștere. O descoperire despre vitamina A surprinde

O moleculă derivată din vitamina A, împreună cu hormonii tiroidieni, contribuie la formarea zonei retinei responsabile pentru vederea centrală clară, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite. Rezultatele oferă o explicație diferită față de teoria acceptată timp de aproximativ trei decenii despre modul în care se dezvoltă celulele responsabile pentru perceperea culorilor.

Studiul, prezentat de ScienceDaily la 31 octombrie 2026, arată că anumite celule care detectează inițial lumina albastră se pot transforma, în timpul dezvoltării fetale, în celule sensibile la lumina roșie și verde. Descoperirea îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine formarea retinei umane și ar putea contribui, pe termen lung, la dezvoltarea unor terapii pentru persoanele care își pierd vederea din cauza unor afecțiuni oculare.

Cercetarea a fost realizată folosind țesuturi retiniene miniaturale crescute în laborator și a fost publicată în revista științifică Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Cum influențează vitamina A dezvoltarea retinei

Echipa coordonată de Robert J. Johnston Jr., profesor asociat de biologie la Johns Hopkins University, a analizat modul în care se formează foveola, o regiune foarte mică din centrul retinei.

Această structură are un rol esențial în vederea de precizie. Cu ajutorul ei putem citi, recunoaște fețele oamenilor și observa detalii fine. Deși ocupă o suprafață redusă, foveola este implicată în aproximativ 50% din percepția vizuală umană, potrivit cercetătorilor.

Pentru a urmări dezvoltarea acestei regiuni, oamenii de știință au folosit organoizi retinieni, adică structuri de țesut crescute în laborator, care reproduc anumite caracteristici ale retinei umane.

Metoda le-a permis să observe schimbările celulare pe parcursul mai multor luni, într-un mod dificil de realizat prin studierea dezvoltării ochiului în timpul sarcinii.

Un element important al cercetării este acidul retinoic, o moleculă produsă de organism din vitamina A, care participă la reglarea dezvoltării și specializării celulelor.

Celulele responsabile pentru vederea albastră își schimbă identitatea

Retina conține celule specializate numite conuri, care permit vederea în timpul zilei și perceperea culorilor. Există trei categorii principale de conuri, sensibile la diferite lungimi de undă ale luminii: albastru, verde și roșu.

În mod obișnuit, cele trei tipuri sunt distribuite în diferite regiuni ale retinei. Foveola prezintă însă o particularitate: conține în principal conuri sensibile la roșu și verde, fără conuri albastre.

Cercetătorii au observat că, în primele etape ale dezvoltării fetale, între săptămânile 10 și 12 de sarcină, în foveolă sunt prezente și câteva conuri sensibile la albastru. Până în săptămâna 14, o parte dintre acestea par să se transforme în conuri sensibile la roșu și verde.

Procesul implică două mecanisme care acționează împreună:

  • Acidul retinoic, derivat din vitamina A, contribuie la stabilirea distribuției celulelor și limitează formarea conurilor albastre în centrul retinei.
  • Hormonii tiroidieni participă la transformarea celulelor albastre rămase în celule sensibile la roșu și verde.

Potrivit lui Robert J. Johnston, acidul retinoic contribuie inițial la stabilirea tiparului de dezvoltare, în timp ce hormonii tiroidieni au un rol în transformarea celulelor care au rămas în acea regiune.

O teorie veche de aproximativ 30 de ani, pusă sub semnul întrebării

Până acum, una dintre explicațiile acceptate de cercetători era că celulele sensibile la albastru, prezente inițial în foveolă, migrează către alte regiuni ale retinei pe măsură ce ochiul se dezvoltă.

Alimente care conțin vitamina A

vitamina A. Sursă foto: Freepik

Noua cercetare propune o explicație diferită. În loc să se deplaseze pur și simplu, unele dintre aceste celule își pot schimba identitatea și devin conuri sensibile la roșu sau verde.

Johnston a precizat că echipa nu poate exclude complet posibilitatea migrării unor celule, însă rezultatele obținute susțin un mecanism diferit de cel descris de teoria tradițională.

Această observație este importantă deoarece arată că dezvoltarea celulelor responsabile pentru vedere poate fi mai flexibilă decât se credea anterior.

Descoperirea ar putea contribui la viitoare tratamente pentru pierderea vederii

Dincolo de explicația oferită pentru dezvoltarea ochiului înainte de naștere, cercetarea ar putea avea implicații pentru medicina oftalmologică.

Una dintre afecțiunile vizate este degenerescența maculară, o boală care afectează regiunea centrală a retinei și poate provoca pierderea progresivă a vederii centrale. Pacienții pot întâmpina dificultăți în activități obișnuite, precum cititul, condusul sau recunoașterea fețelor.

Înțelegerea mecanismelor prin care se formează celulele specializate ale retinei ar putea ajuta cercetătorii să producă, în laborator, fotoreceptori funcționali care să înlocuiască celulele deteriorate.

Echipa de la Johns Hopkins lucrează în continuare la îmbunătățirea organoizilor retinieni, astfel încât aceștia să reproducă mai fidel structura și funcționarea ochiului uman.

Katarzyna Hussey, una dintre autoarele studiului, a explicat că obiectivul pe termen lung este obținerea unor populații de fotoreceptori adaptate pentru eventuale terapii de înlocuire celulară.

Totuși, cercetătoarea a subliniat că această direcție necesită încă numeroase experimente și verificări privind siguranța și eficiența înainte de eventuale aplicații clinice.

Ce înseamnă descoperirea pentru sănătatea ochilor

Rezultatele nu demonstrează că administrarea suplimentelor cu vitamina A poate îmbunătăți vederea adulților. Cercetarea analizează rolul semnalizării prin acid retinoic în dezvoltarea retinei înainte de naștere, nu efectele suplimentării cu vitamina A asupra acuității vizuale.

Descoperirea oferă însă o perspectivă nouă asupra modului în care se formează vederea centrală și asupra mecanismelor care determină specializarea celulelor retinei. Pe termen lung, aceste informații ar putea contribui la dezvoltarea unor metode de reparare a țesutului ocular afectat de boli degenerative.