Stimulentul de inserție în 2026. Pașii pe care trebuie să îi urmeze mamele care se întorc mai devreme la muncă

Stimulentul de inserție în 2026. Pașii pe care trebuie să îi urmeze mamele care se întorc mai devreme la muncăPărinți. Sursa foto: AI

Părinții care aleg să revină la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului pot beneficia de un sprijin financiar acordat de stat. Stimulentul de inserție este destinat persoanelor care obțin din nou venituri impozabile și poate ajunge, în anumite situații, la 1.500 de lei pe lună. Dreptul este reglementat de OUG nr. 111/2010 și poate fi solicitat atât de părinții biologici, cât și de cei care au adoptat un copil, au primit un copil în vederea adopției, îl au în plasament în regim de urgență sau au fost numiți tutori, potrivit Ministerului Muncii.

Stimulentul de inserție îi încurajează pe părinți să revină la serviciu

Pentru acordarea banilor, părinții trebuie să îndeplinească mai multe condiții și să depună o cerere împreună cu documentele solicitate de autorități. Dreptul nu se acordă automat.

Stimulentul de inserție este un ajutor financiar destinat părinților care se întorc la muncă înainte ca perioada concediului pentru creșterea copilului să se încheie. Măsura are rolul de a încuraja reluarea activității profesionale și obținerea unor venituri impozabile.

Pentru a primi stimulentul, solicitantul trebuie să locuiască împreună cu copilul și să se ocupe de creșterea și îngrijirea acestuia. De asemenea, trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România.

bani

bani / sursa foto: dreamstime.com

Ce trebuie să știe părinții

O altă condiție este ca persoana care solicită dreptul să fi realizat venituri impozabile timp de cel puțin 12 luni în ultimii doi ani anteriori nașterii, adopției, plasamentului sau instituirii tutelei. Pot fi luate în calcul veniturile obținute din salarii și activități asimilate salariilor, activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, precum și activități agricole, silvicultură și piscicultură.

În anumite situații, sunt luate în calcul și perioadele asimilate perioadelor de venituri. Pentru a continua să primească stimulentul, părintele trebuie să obțină venituri supuse impozitului pe venit până când copilul ajunge la vârsta-limită stabilită de lege.

Asistenții maternali profesioniști pot primi acest drept numai pentru propriii copii biologici sau pentru copiii adoptați.

Stimulentul poate ajunge la 1.500 de lei pe lună

În 2026, valoarea stimulentului de inserție este de 1.500 de lei pe lună în anumite situații și de 650 de lei pe lună în celelalte cazuri prevăzute de legislație.

Părintele care revine la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni poate primi 1.500 de lei lunar. În cazul unui copil cu dizabilități, limita este de un an. Plata stimulentului de 1.500 de lei continuă până când copilul împlinește doi ani, respectiv trei ani dacă are dizabilități.

Aceeași valoare poate fi acordată părintelui care nu intră în concediul pentru creșterea copilului și începe să obțină venituri după încheierea concediului de maternitate sau a celui paternal, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Când scade la 650 de lei

După împlinirea vârstei de doi ani, părintele poate beneficia de stimulentul de 650 de lei pe lună până când copilul ajunge la trei ani. Pentru copiii cu dizabilități, plata poate continua până la împlinirea vârstei de patru ani.

Tot 650 de lei poate primi părintele care revine la serviciu după ce copilul a depășit vârsta de șase luni, respectiv un an în cazul copilului cu dizabilități.

Stimulentul de 650 de lei poate fi acordat și părinților care se întorc la serviciu după terminarea concediului pentru creșterea copilului, în condițiile prevăzute de legislație. Pentru acest drept, reluarea activității trebuie să aibă loc imediat după încetarea concediului, iar solicitarea trebuie făcută în termenul legal.

Părinții trebuie să depună o cerere pentru a primi banii

Stimulentul de inserție nu este acordat automat. Părintele trebuie să depună o solicitare la direcția de asistență socială competentă sau, acolo unde nu există o astfel de direcție, la primăria competentă.

Înainte de revenirea la serviciu, angajatul trebuie să își informeze angajatorul cu cel puțin 30 de zile înainte cu privire la intenția de a relua activitatea.

Dosarul trebuie să conțină cererea-tip, certificatul de naștere al copilului și, după caz, documentele referitoare la adopție, plasament sau tutelă. Sunt solicitate și actele de identitate ale părinților, certificatul de căsătorie, atunci când este cazul, precum și documentele referitoare la veniturile realizate.

Angajatorul trebuie să elibereze documente care să demonstreze că solicitantul lucrează și obține venituri impozabile. În cazul revenirii din concediul pentru creșterea copilului este necesară și decizia de reluare a activității.

Dacă părintele începe activitatea la un alt angajator, poate fi solicitat și contractul de muncă. Pentru persoanele care desfășoară activități independente există documente fiscale suplimentare, printre care declarația unică și documentele privind veniturile.

Solicitantul poate opta pentru primirea banilor prin transfer bancar. În această situație, trebuie depus și un extras de cont pe numele beneficiarului. Dosarul include, de asemenea, declarația privind prelucrarea datelor cu caracter personal și declarația prin care se confirmă că persoana respectivă este singurul beneficiar al stimulentului pentru copil.

Actele depuse în copie trebuie prezentate împreună cu originalele, pentru verificare.

Cererea trebuie depusă în termenul stabilit de lege

Pentru părintele care revine la serviciu după concediul pentru creșterea copilului, cererea pentru stimulent trebuie depusă în maximum 30 de zile lucrătoare de la reluarea activității și încetarea plății indemnizației pentru creșterea copilului. În această situație, dreptul poate fi acordat începând cu data revenirii la serviciu.

Există și un termen de 60 de zile lucrătoare de la nașterea copilului pentru persoanele care au dreptul la concediu de maternitate. Regula se aplică, după caz, și de la data adopției, instituirii tutelei sau plasamentului.

Dacă cererea este depusă după expirarea termenelor prevăzute de lege, stimulentul se acordă de la data înregistrării solicitării.

Stimulentul poate fi tăiat dacă părintele nu mai îndeplinește condițiile

Dreptul la stimulent încetează după ziua în care copilul împlinește trei ani sau patru ani în cazul copilului cu dizabilități. Plata încetează și în cazul decesului copilului.

Există însă și situații în care dreptul poate fi suspendat. Acest lucru se poate întâmpla dacă beneficiarul este decăzut din drepturile părintești, este îndepărtat de la exercitarea tutelei sau nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru adopție ori pentru menținerea plasamentului.

Suspendarea poate interveni și dacă beneficiarul ajunge să execute o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv pentru mai mult de 30 de zile.

Abandonarea copilului sau internarea acestuia într-o instituție de ocrotire poate duce, de asemenea, la suspendarea dreptului. Aceeași măsură se aplică dacă beneficiarul decedează, își pierde domiciliul sau reședința în România ori nu mai obține venituri din categoriile prevăzute de lege.

În anumite situații, dreptul este suspendat și dacă mandatele poștale sunt returnate timp de trei luni consecutive.

Pierderea locului de muncă poate opri plata stimulentului

Stimulentul este legat de obținerea unor venituri impozabile. Astfel, dacă părintele își pierde locul de muncă și nu mai realizează venituri din categoriile acceptate de legislație, plata stimulentului poate fi suspendată.

Indemnizația de șomaj nu înlocuiește venitul impozabil necesar pentru menținerea stimulentului. Dacă beneficiarul își găsește ulterior un nou loc de muncă și începe să obțină venituri eligibile, plata stimulentului poate fi reluată, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Părinții beneficiază de protecție împotriva concedierii

OUG nr. 111/2010 oferă protecție salariaților care beneficiază de concediul pentru creșterea copilului și de stimulentul de inserție. Angajatorul nu poate dispune concedierea în perioada în care se aplică protecția prevăzută de lege.

Există însă situații speciale prevăzute de legislație, astfel că protecția nu trebuie interpretată ca o interdicție absolută pentru orice formă de încetare a raportului de muncă.

Revenirea la serviciu depinde și de situația mamei

Dincolo de aspectele financiare, momentul revenirii la serviciu este o decizie care depinde de situația fiecărei familii. Nu există o vârstă universal valabilă la care toate mamele ar trebui să se întoarcă la muncă.

Decizia poate ține de starea fizică și emoțională a mamei, de nevoile copilului, de sprijinul disponibil din partea familiei și de posibilitatea de a asigura îngrijirea copilului după revenirea la serviciu.

Pentru unele mame, întoarcerea mai devreme poate fi o soluție potrivită, mai ales dacă își doresc reluarea activității profesionale și beneficiază de sprijin pentru îngrijirea copilului. Pentru altele, perioada mai lungă petrecută acasă poate fi mai potrivită.