Cum pot fi înţărcaţi copiii rapid şi fără "efecte adverse"

Cum pot fi înţărcaţi copiii rapid şi fără "efecte adverse"

Nu şocaţi bebeluşii încercând să-i înţărcaţi cu zeamă de lămâie sau albastru de metil puse pe sân. Micuţii trebuie dezvăţaţi treptat, prin completarea meselor cu lapte matern cu hrană solidă.

"Vreau să-l înţarc, dar nu vreau să-l fac să sufere", este dorinţa multor mame atunci când vine timpul să-şi dezveţe copiii de laptele matern. Pentru ca ruptura să nu fie percepută prea adânc de copil, mama trebui să se înarmeze cu răbdare, să-i explice copilului motivele gestului ei şi să-i distragă atenţia de la sân prin jocuri şi plimbări în aer liber, spre exemplu.

Trucuri precum aplicarea unor substanţe închise la culoare gen albastru de metil în zona sânului nu sunt indicate, iar folosirea de zeamă de lămâie şi ardei iute poate să-l şocheze.

Primele şase luni, alăptare exclusivă la sân

Ne puteți urmări și pe Google News

Pentru buna dezvoltare a copiilor, ideal ar fi ca aceştia să fie alăptaţi exclusiv la sân în primele şase luni de viaţă (micuţii nu trebuie să bea nici măcar apă), conform recomandărilor experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

După 6 luni, pentru a se dezvolta optim din punct de vedere nutriţional, bebeluşilor trebuie să li se diversifice alimentaţia. Alăptarea la sân poate însă continua până când copilul împlineşte 2 ani, mai arată OMS. Medicii recomandă ca înţărcarea să se facă treptat dacă micuţul are sub 1 an.

"Bebeluşii înţărcaţi în jur de 4 luni sunt mai puţin predispuşi la bolile gastrointestinale provocate de laptele praf contaminat sau de ustensilele de hrană contaminate. După opt luni, bebeluşul poate face trecerea de la sânul mamei la cană, evitând astfel pericolul dependenţei de biberon. La sfârşitul primului an de viaţă este perioada optimă pentru înţărcare, întrucât sistemul imunitar funcţionează la 60% din capacitatea de la vârsta adultă, iar faptul că nu mai primeşte anticorpii din laptele matern nu ridică riscuri", explică Rodica Nanu, medic pediatru la Centrul Medicover, din Bucureşti.

După 18 luni, copiii deja depăşesc mai uşor anxietatea de separare, iar pierdere sânului reprezintă o ameninţare mai mică. Înţărcarea bruscă îi poate da copilului sentimentul că mama şi-a retras dragostea ei odată cu sânul.

"Mama trebuie să se izoleze timp de câteva zile (să lase copilul cu bunicii, spre exemplu), să urmeze tratament medicamentos pentru a opri lactaţia şi să consume mai puţine lichide, dar mult ceai de salvie. De asemenea, trebuie să-şi acopere sânii pentru a nu permite accesul copilului", mai recomandă pediatrul Rodica Nanu.

Reduceţi timpul de alăptare

Dacă copilul nu a împlinit încă 1 an, se recomandă înţărcarea lentă: se înlocuieşte o masă obişnuită la sân cu masa servită din biberon sau din cană, pentru a-i da posibilitatea să se familiarizeze cu schimbarea pe parcursul mai multor săptămâni. În al doilea rând, se scurtează timpul de alăptat. Astfel, "dacă micuţul suge câte cinci minute la fiecare masă, se reduce timpul la trei minute şi se continuă masa cu mâncare solidă sau alt tip de lapte", mai explică pediatrul.

De asemenea, e bine ca mama să aibă mereu la îndemână diverse obiecte pentru a-i distrage atenţia copilului în momentul în care va dori să sugă.

Implicaţi toată familia

Înţărcatul poate fi o misiune dificilă dacă mama luptă de una singură, fără sprijinul celorlalţi membri ai familiei.

"Părinţii trebuie să fie afectuoşi cu copilul, care e mai vulnerabil în această perioadă, fără a-l copleşi însă. Este recomandat să petreceţi cât mai mult timp în aer liber cu micuţul. În parc, la plimbare aproape că uită că vrea să sugă. Citindu-i poveşti, jucându- vă împreună, vede că sunteţi alături de el în altă manieră", adaugă pediatrul.

După înţărcare pot apărea anumite gesturi de compensare, precum suptul degetului, absolut normale, de altfel. Părinţii nu trebuie să le interzică. Mai bine este ca micuţul să fie lăudat atunci când nu suge degetul. "Sfârşitul primului an de viaţă e perioada optimă pentru înţărcare întrucât sistemul imunitar funcţionează la 60% din capacitatea de la vârsta adultă." RODICA NANU, medic pediatru