Cum pot ajuta ultrasunetele creierul să se vindece după o sângerare
- Iulia Moise
- 11 noiembrie 2025, 15:22
ultrasunete / sursa foto: dreamstime.com
Cercetătorii au demonstrat recent, în modele experimentale la rozătoare, că aplicarea de unde cu ultrasunete de intensitate mică, transcraniană, permite îndepărtarea resturilor celulare sangvine şi a altor deşeuri intracraniene după un accident vascular cerebral hemoragic, ceea ce duce la reducerea inflamaţiei cerebrale şi la îmbunătăţirea supravieţuirii şi a funcţiilor neurologice.
Această descoperire – care se bazează pe studiile publicate de Stanford University şi colaboratori şi de alţi specialişti în domeniu – deschide perspective pentru tratamente non‐invazive în cazul sângerărilor cerebrale acute, dar şi, pe termen mai lung, pentru afecţiuni neurologice în care eliminarea deşeului cerebral are un rol patogenic.
Ce este hemoragia cerebrală
Hemoragia cerebrală — adesea denumită accident vascular cerebral hemoragic — apare când un vas sanguin din creier se rupe şi sângerează în ţesutul cerebral sau în spaţiile care îl înconjoară.
Această situaţie generează acumularea de globule roşii moarte, proteine şi alte resturi celulare care declanşează un răspuns inflamator, edem (umflare) cerebral şi disfuncţii neuronale.
Studiile arată că clearance-ul (îndepărtarea) acestor resturi este limitat în mod natural în creier, ceea ce agravează leziunea. Un articol de referinţă notează:
„Eliminarea deficitară a resturilor neurotoxice din creier exacerbează boala neurologică și prezintă o țintă terapeutică promițătoare.”
Astfel, orice intervenţie care poate stimula sau restabili acest proces de curăţare (clearance) ar putea ameliora evoluţia după hemoragie cerebrală sau alte leziuni cerebrale acute.
Studiile recente privind ultrasunetele şi AVC
Protocolul experimental
Un studiu important, publicat în revista Nature Biotechnology pe 10 noiembrie 2025, a evaluat efectele ultrasunetelor de intensitate mică asupra clearance-ului intracranian într-un model animal de hemoragie cerebrală.
Cercetătorii au utilizat două modele la şoareci: hemoragie subarahnoidiană (SAH) şi hemoragie intracerebrală (ICH).

AVC / sursa foto: dreamstime.com
În aceste modele, sangele a fost introdus (sau generat) în spaţiile leucărilor cerebrale, apoi a fost aplicat un protocol de ultrasunete transcraniene de intensitate mică („low-intensity focused ultrasound”, FUS).
Studiul precizează:
„Raportăm un protocol de ultrasunete focalizate, de intensitate redusă, care elimină neinvaziv substanțele patogene din lichidul cefalorahidian și interstițiul cerebral la șoareci..”
Aplicarea a condus la reducerea sângelui liber (globule roşii) în lichidul cefalorahidian (CSF) sau în interstiţiul cerebral, precum şi la creşterea acumularii acestora în ganglionii limfatici cervicali profundi („deep cervical lymph nodes”), ceea ce indică un flux de drenaj activat.
Rezultatele comportamentale şi de supravieţuire
Rezultatele au fost semnificative din punct de vedere biologic: în modelul ICH, tratamentul cu ultrasunete a redus mortalitatea şi a îmbunătăţit performanţa comportamentală.
Autorii notează:
„În modelul de hemoragie intracerebrală, îmbunătățește rezultatele comportamentale și crește supraviețuirea cu o eficacitate mai mare decât un criteriu farmacologic de referință.”
Astfel, animalele tratate au prezentat funcţie de prindere („grip strength”) mai bună şi performanţă superioară într-un test de orientare („corner‐turning test”).
În studiul rezumat în presă, s-a afirmat că tratamentul cu ultrasunete a crescut supravieţuirea cu aproximativ 30 de puncte procentuale comparativ cu grupul-martor.
Mecanismele biologice identificate
Investigarea moleculară a relevat faptul că ultrasunetele activează canale mecanosensibile de pe microglia (celulară imună cerebrală) şi modifică localizarea unei proteine acvatice, aquaporina-4 (AQP4), la astrocite.
Protocolul a dus la scăderea profilului inflamator şi la creşterea clearance-ului de resturi sangvine.
Din articol:
„Prin acest protocol se curăță lichidul cefalorahidian și interstițiul de celule sanguine... Protocolul modulează direct procesele moleculare, inclusiv canalele mecanosensibile, pentru a schimba fenotipurile microgliale și localizarea aquaporinei astrocitare pentru a reduce neuroinflamația și neurocitotoxicitatea..”

AVC / sursa foto: dreamstime.com
Mai mult, drenajul spre ganglionii limfatici cervicali a fost confirmat ca mecanism de eliminare: în modelul SAH, numărul de globule roşii din CSF a scăzut, iar acumularea în ganglionii limfatici a crescut.
Legătura cu sistemul limfatic/„glymphatic” cerebral
Importanţa implicării sistemului limfatic cerebral sau a aşa-numitului sistem „glymphatic” (un sistem de drenaj al lichidului cefalorahidian şi interstiţial) a fost evidenţiată şi în alte studii recente. O trecere în revistă publicată în „International Journal of Molecular Sciences” arată:
„Numeroase dovezi susțin acum o axă glimfatic-venoasă cuplată, în care vasomoția, fluxul venos și drenajul limfatic sunt interconectate funcțional.”
Acest fapt sugerează că stimularea drenajului limfatic/meningeal poate juca un rol terapeutic în afecţiuni neurologice, nu doar în hemoragii cerebrale.
Un alt studiu a arătat că ultrasunetele de joasă intensitate pot facilita influxul lichidului cefalorahidian şi creşte eficienţa sistemului glymphatic la şoareci.
Prin urmare, utilizarea ultrasunetelor nu este limitată doar la eliminarea sângelui după hemoragie, ci deschide calea pentru tratarea acumulării de proteine toxice, edem cerebral sau boli neurodegenerative.
Perspective asupra folosirii la om
Autorii studiului principal subliniază că protocolul de ultrasunete testat respectă criteriile de siguranţă ale Food and Drug Administration (FDA) pentru expunere, ceea ce favorizează evaluarea clinică.
În declaraţiile din presă se menţionează că tratamentul ar putea fi testat mai întâi în pacienţi cu afecţiuni neurologice progresive, cum ar fi Boala Alzheimer, înainte de implementarea în urgenţa hemoragiilor cerebrale, deoarece durata intervenţiei este critică în aceste cazuri.

Alzheimer / sursa foto: dreamstime.com
Întrebarea-cheie rămâne: poate fi aplicat în timp util la pacienţi după hemoragie şi în ce condiţii?
Limitările studiului
Deşi rezultatele sunt promiţătoare, există câteva aspecte care trebuie menţionate:
- Studiile sunt, până în prezent, preclinice, adică efectuate la animale (şoareci) şi nu la oameni.
- Modelul experimental controlează foarte strict variabilele, ceea ce poate să nu reflecte complexitatea reală a hemoragiilor cerebrale la om (variabilitate în localizare, dimensiune, timp de intervenţie, comorbidităţi).
- Impactul pe termen lung, efectele adverse şi eficienţa în populaţii umane rămân de demonstrat.
- Timpul de intervenţie este esenţial — în cazul hemoragiilor cerebrale, intervenţia rapidă este un factor major de prognostic; este necesar să se determine până când protocolul cu ultrasunete poate fi aplicat în mod real în urgenţă.
- Au existat încă puţine studii asupra eficienţei acestei tehnici pentru clearance de proteine toxice (ex: tau, amyloid-β) la om.
Tratamentul cu ultrasunete în bolile neurologice
Pe lângă posibilitatea de a trata hemoragiile cerebrale, stimularea drenajului limfatic/cerebral prin ultrasunete ar putea fi relevantă în:
- Boli neurodegenerative: acumularea anormală de proteine (ex: tau, amyloid-β, α-synucleina) este legată de disfuncţia sistemului de clearance cerebral. Studiile de revizie sugerează că repararea sistemului glymphatic/venos ar putea fi o strategie terapeutică.
- Traume craniene şi edem cerebral: reducerea acumulării de deşeuri şi de inflamaţie ar putea ameliora recuperarea.
- Îmbătrânire cerebrală: eficienţa sistemului de clearance scade odată cu vârsta; un studiu a arătat că aplicaţia de ultrasunete a redus nivelul de neurofilament-light chain (NfL) în lichidul cefalorahidian la şoareci bătrâni.
Prin urmare, intervenţia cu ultrasunete ar putea avea aplicaţii preventive sau de încetinire a declinului neurologic.
Pașii ce urmează în implementarea studiului
- Studiile clinice: sunt necesare studii la oameni cu hemoragie cerebrală (în urgenţă) pentru a evalua siguranţa, fezabilitatea şi eficienţa protocolului.
- Optimizarea parametriilor: frecvenţa ultrasunetelor, durata sesiunilor, momentul intervenţiei, şi compatibilitatea cu alte tratamente (chirurgie, terapie farmacologică).
- Evaluarea pe termen lung: efectele asupra neuroinflamaţiei, funcţiei cognitive, volumului leziunilor cerebrale şi supravieţuirii.
- Extinderea către alte tulburări neurologice: Alzheimer, Parkinson, traumatisme craniene, cu accent pe clearance-ul de proteine toxice sau resturi celulare.
- Evaluarea în siguranţă şi tolerabilitate: chiar dacă protocolul respectă criterii de „risc nesemnificativ” (non-significant risk) pentru FDA în preclinice, aplicarea la om implică verificări stricte.
Noile date sugerează că aplicarea transcraniană de ultrasunete de intensitate mică poate stimula drenajul limfatic/meningeal, diminuând acumularea de globule roşii şi resturi în creier după hemoragie, reducând inflamaţia şi îmbunătăţind supravieţuirea şi funcţia neurologică la modele murine.