România. Odată cu sezonul estival vine și cea mai mare problemă pentru mulți dintre noi: țânțarii. Un număr considerabil de țânțari ne poate deranja pe timp de vară, odată ce temperaturile cresc, din cauza bâzâitului și a mușcăturilor lor, care pot transmite și diferiți viruși și paraziți.

Cum ne detectează țânțarii mirosul. Descoperirile specialiștilor

Aceste insecte mici au nevoie de mecanisme precise pentru a identifica și diferenția mirosul uman de cel al altor animale, pentru a se hrăni eficient. Recent, o echipă de cercetători a descoperit cum reușesc țânțarii să facă această distincție, conform unui raport de la IFL Science, și ne oferă detalii despre modul fascinant în care aceste insecte reușesc să localizeze oamenii.

Studiul, publicat în revista Nature, explorează modul în care țânțarii identifică mirosurile. Ce anume simt aceste insecte?

„Ne-am concentrat pe creierul țânțarului și ne-am întrebat: ‘Ce mirosuri recunoști? Ce declanșează activitatea creierului tău? Cum reacționează neuronii tăi când simți mirosul uman comparativ cu cel animal?’” spune Carolyn McBride, profesor asistent în domeniul ecologiei, biologiei evolutive și neuroștiinței.

Țânțarii periculoși, principalul obiectiv al experimentului

Pentru a înțelege mai bine acest proces, echipa a modificat genetic țânțarii Aedes aegypti, cunoscuți pentru răspândirea unor viruși periculoși precum Zika și dengue, utilizând tehnologia CRISPR-Cas9. Acești țânțari transgenici aveau creiere care se aprindeau atunci când erau activate, permițând cercetătorilor să observe activitatea cerebrală la o rezoluție foarte detaliată. Ulterior, țânțarilor le-a fost administrat aer parfumat cu mirosuri umane și animale printr-un tunel de vânt pentru a identifica ce le captează atenția.

Mirosul uman este alcătuit din numeroși compuși diferiți, prezenți și în alte mirosuri de mamifere, dar în proporții diferite. Studiile anterioare au arătat că, deși compușii individuali nu sunt neapărat atrăgători pentru țânțari, identificarea proporțiilor exacte care îi atrag rămâne o provocare.

Pentru a realiza acest experiment, echipa a folosit mirosuri de la 16 persoane, doi șobolani, doi cobai, două prepelițe, o oaie și patru câini. Colectarea acestor mostre a fost un proces interesant. De exemplu, lâna pentru oi a fost donată de o fermă, iar părul de câine a fost colectat de la un salon de îngrijire canină. „

Pentru mostrele umane, am avut voluntari dispuși să participe”, a explicat Jessica Zung, una dintre autorii studiului. „I-am rugat să evite să facă baie câteva zile, apoi s-au așezat într-un sac de teflon pentru a colecta mirosurile.” După ce toate aceste mostre au fost adunate, cercetătorii au proiectat un sistem ingenios pentru a introduce mirosurile în zona de testare a țânțarilor modificați genetic.

Creierul țânțarilor are 60 de centri nervoși, numiți glomeruli

Din acest motiv, cercetătorii au presupus inițial că majoritatea acestora ar juca un rol important în identificarea și diferențierea mirosurilor. Cu toate acestea, rezultatele au fost surprinzătoare: doar doi glomeruli erau implicați în acest proces. „Când am văzut pentru prima dată activitatea cerebrală, am fost uimit. Ne-am așteptat la o implicare mai largă a creierului, dar doar doi glomeruli erau activi,” a declarat Zhilei Zhao, un membru al echipei de cercetare. Această descoperire a contrazis așteptările inițiale, iar experimentul a fost repetat de mai multe ori pentru a confirma rezultatele. "Este atât de simplu", a adăugat Zhao, conform 20minutos.es.