Cum este sacrificat STB pentru a hrăni "rechinii imobiliari" ai Capitalei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Bucureștiul este martorul unui jaf patrimonial de proporții catastrofale, orchestrat cu sânge rece și camuflat cinic în spatele procedurilor de insolvență.

Decizia Tribunalului București de a trimite STB sau Societatea de Transport București în insolvență nu este nicio „măsură salvatoare” și nicio strategie genială, așa cum încearcă administrația politică de la Capitală să ne mintă. Este, în realitate, un act de capitulare deliberată și semnalul de execuție pentru activele strategice ale orașului.

În timp ce oficialii mimează grija pentru salarii și pretind că blochează popririle, la masa “rechinilor imobiliari” se ascut deja cuțitele. Adevărata miză nu o reprezintă miile de călători abandonați în stații, ci sutele de milioane de euro blocate în depourile și autobazele STB, terenuri de aur pe care “băieții deștepți” vor să le curețe de fiare și să le acopere cu turnuri de sticlă.

Cu o gaură neagră ce depășește 1,5 miliarde de lei în conturile statului, STB a fost împinsă cu intenție pe panta unei agonii controlate.

Nota de plată a acestui colaps premeditat va fi decontată exclusiv de bucureșteni, condamnați oficial să circule cu o flotă de epocă, în timp ce ultimele bucăți valoroase din patrimoniul public sunt pregătite pentru a fi scoase la mezat.

Depoul STB Victoriei. Sursa: Razvan Valcaneantu

Vânătoarea de active ale STB: Terenurile ultracentrale sunt pe masă

Procedura de insolvență nu face altceva decât să dezbrace STB de imunitate și să îi expună activele în fața marilor rechini din real estate. Cartelul imobiliar din Capitală nu mai are unde să se extindă în zonele centrale, iar marile platforme compacte deținute de regie au devenit țintele perfecte.

Locații strategice de un lux orbitor, cum este Depoul Victoria — situat strategic la o aruncătură de băț de Guvern — sau platformele ultracentrale din Floreasca și Titan, valorează pe piața liberă sute de milioane de euro. În momentul în care administratorul judiciar va începe evaluarea datoriilor, presiunea creditorilor va fi utilizată ca o pârghie de șantaj.

Dacă planul de reorganizare va fi sabotat sau prelungit artificial, soluția „salvatoare” impusă de rechini va fi simplă: cedarea forțată sau executarea silită a acestor depouri la prețuri de dumping pentru stingerea datoriilor. Asistăm la o privatizare mascată de o agresivitate rară, prin care orașul își pierde definitiv plămânii logistici.

Înghețarea investițiilor: Condamnați la rable pentru următorul deceniu

Toate discursurile pompoase despre flote ecologice, autobuze pe hidrogen și transport inteligent s-au transformat în praf de aruncat în ochii electoratului. Realitatea insolvenței înseamnă un regim de austeritate severă în următorii ani.

Prin lege, subvențiile masive pompate de Primăria Municipiului București (PMB) nu mai pot fi atinse pentru dezvoltare. Banii publici vor fi filtrați la sânge și limitați strict la supraviețuirea de zi cu zi a regiei: salariile mecanicilor și motorina minimă pentru ca mașinile actuale să nu se descompună în trafic. Restul veniturilor va fi aspirat instantaneu într-un cont escrow, destinat exclusiv creditorilor.

Consecința directă este devastatoare: în următorii ani, STB nu va achiziționa niciun autobuz nou de generație viitoare din fonduri proprii. Suntem condamnați la stagnare tehnologică totală. Promisiunile privind transportul electric devin o utopie, iar bucureștenii vor plăti bilete doar pentru a acoperi din propriul buzunar greșelile și hoțiile din trecut.

Autobuz. Sursa foto: Facebook/Societatea de Transport București STB SA

Rețeta RADET: Scenariul falimentului, copiat la indigo

Această piesă de teatru ieftin a mai fost jucată o dată sub ochii noștri. Bucureștenii trăiesc un sentiment violent de déjà-vu când privesc spre colapsul RADET. Gigantul de termoficare a fost băgat în insolvență cu aceleași promisiuni mincinoase de restructurare, doar pentru a fi lăsat să moară într-un faliment zgomotos care a lăsat jumătate de oraș în frig.

Șansele ca STB să își mai revină în actuala formulă juridică sunt practic zero. Dacă interesele politice se vor alinia perfect cu foamea de bani a dezvoltatorilor imobiliari, planul de reorganizare va fi respins metodic. Pasul următor este inevitabil: declararea falimentului definitiv, dizolvarea STB și pulverizarea transportului public.

Traseele rentabile vor fi sfârtecate și concesionate către operatori privați care vor dicta tarife de monopol, iar depourile istorice vor fi curățate de utilaje și predate excavatoarelor.

Cine trage sforile în spatele dezastrului?

Un colaps de o asemenea magnitudine nu apare dintr-o simplă incompetență; el este dorit, așteptat și facilitat. Trei mari entități profită direct de pe urma eliminării STB din ecuație:

Mafia imobiliară. Singurul lor interes este falimentul tehnic, momentul în care lichidatorul va fi obligat să scoată la licitație patrimoniul imobiliar al STB la prețuri derizorii pentru a stinge datoria de 1,5 miliarde.

Rechinii transporturilor private. Marile companii regionale abia așteaptă ca STB să fie declarată nefuncțională pentru a pune mâna pe rutele și abonamentele a milioane de călători. Externalizarea serviciilor va transforma transportul dintr-un bun public într-o afacere privată de jecmănit cetățeanul.

Firmele-căpușă și rețelele politice. Intrarea în faliment este buretele perfect care șterge urmele. Odată dizolvată societatea, toate auditurile și anchetele legate de contractele supraevaluate pentru piese de schimb, mentenanță și combustibil vor fi îngropate definitiv în arhivele neantului judiciar.

Cronica unei execuții publice cu public spectator

Insolvența STB este o execuție publică premeditată. Nu asistăm la o criză oarecare, ci la o redistribuire brutală a avuției Capitalei. Dacă bucureștenii și instituțiile de control nu se trezesc din letargie pentru a cere garanții scrise și inviolabile că depourile nu vor fi înstrăinate, orașul își va semna condamnarea la subdezvoltare.

Prețul acestor combinații de culise îl vom plăti cu toții, sufocați în trafic, în vehicule insalubre și învechite, privind de la geamul autobuzului cum pe terenurile furate din patrimoniul public se ridică imperii private clădite pe spatele unui oraș trimis în trecut.