Cum erau împărțite „atribuțiile”în familia Pașca. Detaliile care apar în motivarea judecătorului de drepturi și libertăți

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Viorel Pașca și ceilalți inculpați din dosarul instrumentat de procurorii DIICOT au fost plasați sub control judiciar, fiind cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată. În motivarea deciziei, judecătorul de drepturi și libertăți arată că probele administrate până în acest moment indică existența unei presupuse structuri organizate, în care fiecare persoană vizată ar fi avut atribuții stabilite. Pe Facebook, jurnalista Carla Tănasie a distribuit mai multe pasaje cheie din document.

Familia Pașca, împărțită pe atribuții, potrivit instanței. Cine controla locațiile, banii

Instanța a decis însă să nu aplice măsura arestului preventiv, considerând că, în această etapă a anchetei, menținerea inculpaților în libertate nu reprezintă un pericol social care să impună o astfel de decizie.

În motivare, judecătorul de drepturi și libertăți face referire și la modul în care instituțiile publice au gestionat situația persoanelor vulnerabile. Judecătorul arată că autoritățile au contribuit la trimiterea beneficiarilor către locațiile administrate de inculpați, cunoscând situația acestora, fără a identifica soluții alternative.

„Concluzionând, din materialul probatoriu administrat în cursul urmăririi penale până la acest moment procesual, judecătorul de drepturi și libertăți constată că în cauză există suspiciunea rezonabilă că toți inculpații au săvârșit fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată, sub diverse forme de participație penală, această din urmă infracțiune fiind indicată expres în cuprinsul art. 223 alin. (2) C.pr.pen. și ambele prevăzând un maxim special mai mare de 5 ani”, arată judecătorul de drepturi și libertăți.

Instanța subliniază însă că acest aspect nu înseamnă că activitatea inculpaților ar fi fost legală sau justificată. Judecătorul precizează că rămâne posibilitatea ca aceștia să fi profitat de vulnerabilitatea persoanelor pentru obținerea unor beneficii materiale, așa cum susțin anchetatorii.

Magistratul arată că dosarul trebuie analizat ținând cont și de contextul în care activitatea s-a desfășurat o perioadă îndelungată, inclusiv prin colaborarea cu instituții care apelau la aceste servicii pentru situații pe care nu reușeau să le gestioneze.

Batrani. Sursa foto: AI

Condițiile găsite și acuzațiile anchetatorilor

Potrivit motivării, deși locațiile nu respectau legislația privind serviciile sociale și nu îndeplineau standardele cerute, persoanele cazate aveau spații amenajate, paturi speciale, grupuri sanitare și alte dotări.

De asemenea, instanța notează că beneficiarii primeau hrană, îmbrăcăminte, medicamente și aveau acces la servicii medicale.

Judecătorul precizează însă că aceste elemente nu elimină suspiciunile din dosar. Ancheta vizează inclusiv probleme legate de administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, supravegherea insuficientă și nerespectarea normelor pentru serviciile sociale.

„Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă și nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existența unor deficiențe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficiența supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislația în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaților în libertate.”

Rolurile atribuite de anchetatori membrilor familiei Pașca

Potrivit documentului, Viorel-Teodor Pașca ar fi coordonat activitatea din locațiile unde erau cazate persoane vulnerabile, inclusiv relația cu spitalele și autoritățile. Instanța reține indicii că acesta ar fi controlat documentele, cardurile și veniturile beneficiarilor, urmărind obținerea unor avantaje materiale.

În cazul Floricăi Pașca, judecătorul menționează indicii privind implicarea în activități administrative și financiare, inclusiv în gestionarea procedurilor legate de decesele beneficiarilor și obținerea unor prestații sociale.

Viorel-Emanuel Pașca este menționat pentru presupusa implicare în partea administrativă și financiară, inclusiv prin sprijin consultativ și participarea la discuții privind dezvoltarea activității.

Abel-Timotei Pașca ar fi avut, potrivit instanței, atribuții administrative și financiare în activitățile coordonate de Viorel-Teodor Pașca.

Daniel-Sabin Pașca este descris ca având responsabilități privind administrarea unei locații, gestionarea unor formalități medicale și bancare ale beneficiarilor, precum și implicarea în transportul și evidența persoanelor vulnerabile.

În cazul Deliei-Mioara Păcală, judecătorul reține indicii privind un rol de coordonare administrativă, aceasta fiind legătura dintre Viorel-Teodor Pașca, personalul din locații și instituțiile publice.