Cum controla Securitatea jurnaliștii străini în România comunistă. Documentele care arată ce se întâmpla în secret

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat o serie de documente din arhivele fostei Securități care descriu modul în care erau monitorizați jurnaliștii străini veniți în România în perioada comunistă.

Potrivit instituției, autoritățile comuniste urmăreau să controleze informațiile care ajungeau în presa occidentală despre situația din Republica Socialistă România.

„Dacă presa română era strict controlată, regimul comunist, sensibil la modul în care starea de fapt din RSR era percepută de opinia publică internaţională, nu îi putea cenzura pe jurnaliștii străini ajunși în țară. Din această cauză oficialităţile încercau prin orice mijloace să controleze narativul”, arată CNSAS.

Instituția precizează că autoritățile încercau să împiedice apariția în presa occidentală a imaginilor și informațiilor despre magazinele goale, cozile la alimente, lipsa produselor de bază, locuințele neîncălzite sau raționalizarea gazelor și energiei electrice.

CNSAS: Deplasări supravegheate și convorbiri înregistrate

Potrivit documentelor prezentate de CNSAS, jurnaliștii străini erau însoțiți permanent de persoane considerate de încredere, aveau un program stabilit și nu puteau devia de la acesta.

„Jurnaliştii străini sosiţi în ţară erau permanent înconjuraţi de cadre de încredere, li se impunea un program bine pus la punct, de la care nu puteau devia şi le erau limitate interacţiunile cu oamenii de pe stradă. Majoritatea celor cu care veneau în contact oficial erau colaboratori ai securităţii, deplasările erau supuse filajului, iar convorbirile le erau înregistrate cu mijloace plasate în telefoane, camerele de hotel şi chiar în automobilele închiriate prin intermediul ONT”, potrivit CNSAS.

Cum acționa Securitatea

Instituția mai arată că, în multe cazuri, Securitatea evita măsurile directe împotriva jurnaliștilor străini, pentru a nu provoca incidente diplomatice.

„Mulţi ziarişti străini erau semnalaţi cu activităţi «ostile», însă securiştii nu puteau pur şi simplu să îi reţină şi să-i intimideze. (...) Astfel încât, apelau la distrugerea secretă a probelor prin subtilizarea înscrisurilor, respectiv prin voalarea filmelor şi înregistrărilor magnetice”, se arată în documentele citate de CNSAS.

Sursă foto: Pixabay.com

Instituția precizează că jurnaliștii care publicau în mod constant materiale critice la adresa regimului comunist ajungeau pe lista persoanelor indezirabile și nu mai primeau aprobarea de a intra în România.

Exemple din arhive

CNSAS publică și mai multe documente operative.

Într-unul dintre ele, un jurnalist francez intrat în România cu viză turistică este descris drept o persoană preocupată să obțină „date și imagini foto cu caracter denigrator, de natură să poată fi folosite în propaganda antiromânească din exterior”.

În același document se solicita ca, la ieșirea din țară, bagajele acestuia să fie controlate, iar filmele și înregistrările magnetice să fie voalate în secret, fiind prevăzută și reținerea eventualelor înscrisuri considerate ostile.

Un alt document, referitor la un reporter al Radio France Internationale cazat la hotelul „Turist” din Galați în ianuarie 1983, consemnează că acesta a refuzat succesiv mai multe camere, ceea ce a împiedicat cazarea într-o încăpere echipată cu mijloace tehnice operative.

O Dacie echipată cu tehnică operativă

Printre documentele publicate se află și o notă privind pregătirea vizitei unui jurnalist francez, pentru care urma să fie pus la dispoziție un autoturism Dacia 1300 echipat cu mijloace tehnice operative.

Documentul prevede, de asemenea, repartizarea unui autoturism al unității și a unui ofițer din cadrul Serviciului „T” al Direcției a III-a pentru recepționarea datelor obținute prin mijloacele tehnice instalate.