Liberalii urmăresc îndeaproape fluctuațiile sondajelor, întrucât acestea arată o dinamică imprevizibilă, iar Nicolae Ciucă se confruntă cu incertitudini legate de șansele sale de a ajunge în turul doi la alegerile prezidențiale

Cum ar vota românii la alegerile prezidențiale. Sondajul a ajuns la liberali

Secretarul general al PNL, Lucian Bode, i-a informat pe liderii partidului că, în acest moment al campaniei, Nicolae Ciucă se situează pe locul al doilea cu un procent de 17-18%, ceea ce reflectă o situație favorabilă. Cu toate acestea, pe primul loc se află Marcel Ciolacu, care înregistrează un scor de 28%, puțin sub cel al PSD, care este cotat la 31%.

În ceea ce privește locul al treilea, Mircea Geoană are un procent de 14%, iar aceasta este sursa de îngrijorare pentru liberali. Geoană este încă la începutul campaniei și există un potențial semnificativ de creștere pentru el, ceea ce amplifică competiția pentru intrarea în turul al doilea.

Cum arată cifrele ultimului sondaj CURS

Un sondaj național realizat de CURS, desfășurat între 13 și 27 august 2024, relevă că mai mulți candidați se află în cursa pentru a accede în turul doi al alegerilor prezidențiale, cu scoruri strânse între ei.

Dacă alegerile prezidențiale ar avea loc duminica viitoare, alegătorii ar vota astfel:

• Marcel Ciolacu (PSD) - 30%
• Nicolae Ciucă (PNL) - 17%
• Mircea Geoană (independent) - 13%
• George Simion (AUR) - 13%
• Elena Lasconi (USR) - 10%
• Diana Șoșoacă (SOS) - 6%
• Cristian Diaconescu (independent) - 4%
• Kelemen Hunor (UDMR) - 4%
• Altul (sub 1% fiecare) - 3%

Când vor avea loc alegerile prezidențiale

Pentru prima dată în România toate cele patru tipuri de alegeri au loc în același an. După alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie, urmează ca alegerile parlamentare să fie organizate pe 3 noiembrie, iar cele prezidențiale pe 10 decembrie.

24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur

1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;

8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.

Alegerile parlamentare din România se desfășoară într-un singur tur de scrutin, iar mandatele deputaților și senatorilor sunt atribuite pe baza voturilor exprimate de cetățeni într-o singură rundă. În schimb, dacă în alegerile prezidențiale niciun candidat nu reușește să obțină peste 50%+1 din voturile valabile exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi clasați.

Atât alegerile locale, cât și cele parlamentare au loc la fiecare patru ani, în timp ce alegerile pentru Parlamentul European și cele prezidențiale se desfășoară la fiecare cinci ani.