Cum acționa rețeaua procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan. Plățile ar fi inclus bani, dar și produse sau bunuri

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, doi procurori din Constanța, sunt acuzați că au folosit dosare penale pentru a obține bani și avantaje. Ancheta descrie o rețea complexă de influență, cu implicații în administrație și mediul de afaceri.

Ancheta descrie o rețea de influență construită în jurul procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan

Doi procurori din Constanța, Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, au fost reținuți inițial pentru 24 de ore, apoi arestați preventiv pentru 30 de zile, în intervalul 15 mai – 13 iunie 2026. Decizia a fost luată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis propunerea formulată de Parchetul General.

Cei doi sunt cercetați pentru trafic de influență în formă continuată și instigare la abuz în serviciu. Ancheta vizează un mecanism prin care dosarele penale ar fi fost utilizate pentru a exercita presiuni și pentru a obține beneficii materiale sau avantaje.

La percheziții, anchetatorii au găsit aproximativ 100.000 de euro în biroul lui Gigi Valentin Ștefan și încă 30.000 de euro în autoturismul acestuia. Potrivit datelor din dosar, sumele totale primite ar depăși 170.000 de euro.

Ce a răspuns Maia Sandu când a fost întrebată, din nou, de unirea Republicii Moldova cu România

Un amiral în retragere din SUA face afirmații surprinzătoare despre OZN. Ce ar fi „inteligența non-umană” care le controlează

Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță

Documentele oficiale susțin că influența procurorului principal era extinsă la nivel local

Potrivit referatului de arestare, Gigi Valentin Ștefan este considerat figura centrală a cazului. Anchetatorii arată că acesta și-a consolidat o imagine de autoritate totală, folosindu-și funcția pentru a construi o rețea de relații care să îi aducă beneficii financiare.

„În considerarea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa pe care a ocupat-o acesta şi-a construit şi consolidat o imagine caracterizată de plenipotenţă, impunitate absolută şi capacitate de a influenţa orice decizie judiciară”, se precizează document.

Aceeași sursă arată că perioada în care a ocupat funcția ar fi fost folosită pentru extinderea unei rețele de influență, nu pentru exercitarea atribuțiilor instituționale.

Procurorul Teodor Niță este acuzat că ar fi fabricat probe în dosare penale

În același dosar, Teodor Niță este suspectat de instigare la abuz în serviciu. Anchetatorii susțin că acesta ar fi creat probe nereale pentru a incrimina persoane despre care știa că sunt nevinovate. Referatul menționează că magistratul „a ticluit probe nereale care să conducă la inculparea unei persoane cercetate, dispunând... punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de aceasta, ştiind că este nevinovată”.

Un caz invocat de anchetatori vizează un dosar din 2024, în care Niță ar fi întocmit un acord de recunoaștere a vinovăției bazat pe date false și ar fi contrafăcut semnătura inculpatului.

Ancheta în cazul procurorilor Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan indică existența unei rețele formate din polițiști și avocați

Datele din dosar arată că activitatea celor doi procurori nu era izolată. Ei ar fi fost sprijiniți de polițiști care activau chiar în sediul Parchetului și care intermediau relația cu persoanele implicate în dosare.

În același timp, mai mulți avocați ar fi avut rolul de a negocia condițiile în care erau oferite foloasele materiale în schimbul unor soluții favorabile.

Potrivit documentului, „în dosarele penale instrumentate de către procurorul Niţă Teodor au un aport şi avocaţii [...] care au rolul de a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite”.

Dosarele penale ar fi fost folosite pentru a obține contracte și avantaje economice

Anchetatorii descriu mai multe situații în care presiunea exercitată prin dosare penale ar fi fost utilizată pentru a determina persoane sau instituții să încheie contracte sau să ia decizii favorabile unor firme.

Un exemplu menționat este cazul unei societăți comerciale obligate să semneze un contract anual de aproximativ un milion de euro, după care dosarul penal ar fi fost clasat. Într-un alt caz, un primar ar fi fost determinat să achiziționeze servicii pentru a evita consecințe juridice.

De asemenea, ancheta face referire la intervenții legate de administrarea plajelor din Năvodari, unde ar fi fost exercitate presiuni pentru influențarea unor licitații.

Interceptările arată intervenții frecvente pentru rezolvarea unor situații contra cost

Documentele de la dosar includ înregistrări ambientale care indică o activitate constantă de intervenție în diverse situații administrative sau juridice.

Sunt menționate demersuri pentru redobândirea permiselor de conducere, influențarea unor analize medicale sau obținerea unor avize. Într-o discuție redată în referat apare următorul dialog:

„DANIEL LEARCIU: Aşa. Deci, cu GENY. Îi spuneţi dvs. că îl sun eu ca să aibă mai mare greutate când îl sun?

PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Da, îl sun acum. Acum îl sun.”

Anchetatorii susțin că astfel de intervenții ar fi fost frecvente și realizate în schimbul unor beneficii.

Plățile ar fi inclus atât bani, cât și produse sau bunuri

Pe lângă sumele de bani, ancheta indică și alte forme de recompensă. Sunt menționate produse alimentare, animale sau băuturi oferite în schimbul intervențiilor.

Un fragment din interceptări surprinde o astfel de discuție: „Un ied putem să tăiem?”, sugerând natura diversă a beneficiilor primite.

Intervențiile ar fi vizat inclusiv controale care țin de siguranța publică

Un episod considerat relevant de anchetatori privește o intervenție la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) din Constanța. Procurorul Teodor Niță ar fi solicitat evitarea suspendării activității unui restaurant care nu respecta normele de securitate la incendiu.

Martorii au declarat că au perceput acțiunea ca pe o formă de presiune și intimidare, existând temeri privind eventuale consecințe profesionale.

Procurorii au invocat gravitatea faptelor pentru a justifica măsura arestării

Reprezentanții Parchetului General au motivat solicitarea arestării preventive prin gravitatea faptelor și impactul asupra sistemului judiciar. În document se arată că activitatea celor doi ar fi afectat încrederea publicului în imparțialitatea justiției.

Anchetatorii susțin că profesia ar fi fost transformată într-un mijloc de obținere rapidă de venituri, iar menținerea în libertate ar fi generat un risc semnificativ pentru ordinea publică și pentru percepția asupra actului de justiție.