Cum a pierdut Nadia Comăneci o medalie de aur? Istoria secretă

Cum a pierdut Nadia Comăneci o medalie de aur? Istoria secretă

Cea de-a XXII-a ediție a Jocurilor Olimpice s-a desfășurat la Moscova, în perioada 19 iulie- august 1980, moment în care armata sovietică invadase Afganistanul. În frunte cu Statele Unite, 65 de țări au protestat împotriva acțiunii sovietice.

Însă, această ediție a fost reprezentativă pentru Republica Socialistă România, delegația țării noastre având 239 de sportivi înscriși, cel mai mare număr din istoria olimpicului românesc. Nici Securitatea nu a întârziat să apară, creând o serie de planuri de măsuri prin care au încercat să prevină eventuale acțiuni care ar fi putut aduce prejudicii delegației române.

În acest scop, a fost trimisă o rețea informativă de 54 de surse, care a observat că atmosfera plăcută din rândul sportivilor a fost stricată de arbitrajele părtinitoare, dând naștere unor discuții și comentarii dure, împotriva oficialilor țării gazdă.

Din informațiile surselor Securității, aflate în prezent în arhiva CNSAS, Iuri Titov, președintele Federației Internaționale de Gimnastică, ar fi influențat arbitrii concursului de gimnastică feminină, manifestând ostilitatea față de România. Uniunea Sovietică își dorea ca România, în clasamentul final pe națiuni, să ocupe un loc codaș, având întâietate celelalte țări socialiste participante.

Ne puteți urmări și pe Google News

Antipatia față de România a costat-o pe reprezentanta României la concursul de gimnastică feminină, Nadia Comăneci. La ultimul aparat, Nadia avea nevoie de 9.95 pentru a cuceri un alt titlu olimpic, însă doi arbitri, din cei patru, au împiedicat acest demers. După lungi consultări, Nadia a primit nota 9,85, care i-a adus medalia de argint, iar competitoarea sa sovietică, Elena Davîdova a primit medalia de aur. Cu toate că au existat încercări pentru ca nota să fie schimbată, președintele Federației Internaționale de Gimnastică, Iuri Titov, a fost vehement în menținerea aceluiași punctaj.

O țară învingătoare

Acest moment a rămas în amintirea celor care au trăit acele moment drept cel mai nedrept concurs olimpic. Cu toate acestea, România s-a întors de la concurs cu 25 de medalii, dintre care șase de aur, șase de argint și treisprezece de bronz. Nadia Comăneci nu a fost mai prejos, reușind să aducă acasă două medalii de aur (bârnă și sol) și două medalii de argint.

Din punct de vedere sportiv, performanțele au echivalat cu locul 6 pe națiuni, fiind calculat în funcție de numărul de medalii obținut, iar pe segmentul operativ-informativ nu au fost constate evenimente notabile. A existat totuși o nemulțumire legată de anunțul că primele în valută nu vor mai fi acordate, însă unii sportivi au găsit metode prin care să își ia revanșa. Unii și-au cumpărat motoare de barcă, în valoare de 200 de ruble bucata, iar alții și-au achiziționat televizoare color, în valoare de 500 de ruble.