Războiul civil din Grecia, început în 1945 între forțele guvernamentale și partizanii comuniști, a fost văzut de țările proaspăt intrate în Blocul Socialist pentru a schimba înțelegerea făcută de cei trei mari învingători ai Războiului Mondial, SUA, URSS și Marea Britanie.

Neînțelegerile dintre Iugoslavia, Albania și Rusia au făcut ca aproximativ 200.000 de susținători ai comuniștilor din Grecia să se refugieze în țările socialiste. Câteva zeci de mii au ajuns și la București. Printre ei și Eleftheris/Lefterie Apostolu.

Relațiile sale cu autoritățile din Republica Populară Română au făcut ca o lungă perioadă refugiații să se pregătească în țara naostră pentru a reîncerca instaurarea unei republici socialiste în Elada.

Moartea lui Stalin, în 1953, a dus la abandonarea revoluției din Grecia, iar refugiații fie s-au întors în țară, cei mai mulți, fie au rămas aici.

Despre soarta acestor refugiați, Evenimentul Istoric a mai scris, textul îl găsiți AICI.

Acum, însă, vă propunem un document din arhiva CIA, despre momentul n care România încerca să ajute cauza sovietică, menținând flacăra războiului civil în Grecia.

Telegrama este din 10 aprilie 1950.

”1. Eleftheris Apostolu este pseudonimul reprezentantului guvernului ”liber” grec la București.

2. Sediul oficial al reprezentanței în București este pe strada Ana Ipătescu, în clădirea care a aparținut Legației Japoneze. Organizația publică un ziar numit Elas Press și este autoarea materialelor în limba greacă pentru transmisiuni.
3. Programele radio sunt transmise către Grecia prin postul ”Grecia Liberă”. Stația folosită este în Timișoara.

Printre cei care vorbesc în programele ”Grecia Liberă” sunt Eleftheris Apostolu și un oarecare Ghiorgiadis, un student născut în Sulina. Au fost transmisiuni în limba greacă și la Radio București, dar ele se adresau în principal populației grecești din România.

4. În august și septembrie 1949, aproximativ 5.000 de comuniști greci au ajuns la Constanța, veniți din Albania cu nava românească Transilvania.

Ei au fost cantonați imediat la Florica, fosta proprietate a lui Brătianu de lângă Pitești. Unii dintre cei mai importanți refugiați din Albania, cum ar fi Kokalis, au fot văzuți la sediul din strada Ana Ipătescu, din București.

5. Comitetul Democrat Grec este noul nume pentru organizația EAN. Schimbarea de nume s-a făcut în vara lui 1949, când mulți greci rezidenți în România erau dornici să adere la EAN (Uniunea Patriotică Elenă n.n.). Comitetul Democrat Grec ar trebui să cuprindă întreaga populație grecească din România.
6. Sediul central al Comitetului Democrat Grec din București este la etajul al doilea al unei clădiri din strada Doamnei, numărul 2. Cei mai importanți oameni din organizație sunt:

- Toma Gheorghiu, secretar general, rezident în strada Rozelor, numărul 14, în București. Gheorghiu are 45 de ani, este căsătorit cu o rusoaică din Basarabia și a fost muncitor feroviar în Constanța.

- Simos Simu este șeful ”itinerant” al propagandei. El are doi frați. Unul folosește numele de Simeonescu și este inspector la Gospodăriile de Stat, fermele administrate de stat. Simeonescu a organizat înainte fermele colectivizate din Dobrogea, iar înainte a fost angajat la Banca Comercială, acum naționalizată. Al doilea frate al lui Simu folosește numele de Simeon Simeon și este profesor de liceu în Constanța.

- Leni Andreiade este șeful organizației din Constanța și are biroul pe strada I.V.Stalin (fostă Carol) la numărul 105.”

Evenimentul Istoric, acum la punctele de difuzare a presei și online pe www.agoramag.ro.