CSM: Atribuțiile comitetului pentru legile Justiției sunt neclare

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, printr-un comunicat, că reprezentanții săi au participat la o întâlnire organizată la Palatul Victoria pentru a evalua inițiativa Guvernului privind constituirea unui Comitet de analiză a legislației din domeniul justiției, însă concluziile trase ridică semne serioase de întrebare asupra utilității, legalității și scopului real al acestui demers.

Consiliul Superior al Magistraturii, nemulțumit

Potrivit CSM, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, desemnați de Secția pentru judecători, au luat parte miercuri la discuțiile de la sediul Guvernului. Întâlnirea a avut ca obiect o analiză preliminară a funcționării Comitetului propus de premier, însă temele abordate au fost descrise ca fiind strict administrative și în afara atribuțiilor declarate ale acestui organism.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Reprezentanții Secției pentru judecători susțin că subiectele discutate se suprapun peste competențele unor instituții deja consacrate în arhitectura sistemului judiciar, precum CSM, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiției. În acest context, magistrații atrag atenția asupra riscului de a crea structuri paralele care pot genera confuzie instituțională și pot afecta mecanismele legale de decizie.

Un alt punct criticat

Un alt punct criticat vizează lipsa de transparență a propunerilor legislative care ar urma să fie analizate în cadrul Comitetului. Conform comunicatului, nu este clar cine a inițiat aceste texte, în ce stadiu se află și pe ce fundament se bazează. CSM apreciază că unele idei vehiculate trădează o cunoaștere superficială a realităților din instanțe.

Indexarea pensiilor ajunge în instanță. Aproape 5 milioane de pensionari, afectați

Fiul unui fost militar, arestat în urma tentativei de asasinat asupra generalului GRU Vladimir Alexeyev

Consiliul Superior al Magistraturii. Sursă foto: Facebook

Ca exemplu, magistrații indică o propunere care pornește de la principiul continuității completului de judecată, dar care prevede desființarea automată a completului în situația în care un judecător lipsește mai mult de 30 de zile din motive medicale.

Într-un asemenea scenariu, dosarele ar urma să fie redistribuite aleatoriu, ceea ce ar duce, în mod paradoxal, la reluarea administrării probelor și la întârzieri suplimentare în soluționarea cauzelor.

CSM mai arată că întâlnirea nu a oferit răspunsuri clare la întrebări considerate esențiale: care este obiectivul concret al Comitetului, cum va funcționa, ce statut juridic are și pe ce bază a fost constituit. De asemenea, nu au fost explicate criteriile de selecție a participanților, motivele pentru care unele asociații profesionale au fost invitate, iar altele nu, și nici cine stabilește agenda sau modul în care temele ajung să fie discutate.

CSM, deschis la dialog

Secția pentru judecători semnalează caracterul ambiguu al cadrului de funcționare al Comitetului, în condițiile în care nu există un act normativ explicit care să îi definească rolul, competențele sau relația cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această lipsă de claritate, susține CSM, transformă inițiativa într-un mecanism informal, fără legitimitate juridică.

În opinia magistraților, participarea la un astfel de demers riscă să ofere o aparență de validare unui proces lipsit de garanții minime de transparență și credibilitate, mai ales în absența unui dialog instituțional real și structurat.

Secția pentru judecători subliniază că nu respinge dialogul privind îmbunătățirea legislației din justiție, însă insistă ca acesta să aibă loc într-un cadru clar reglementat, cu respectarea competențelor legale și cu implicarea tuturor actorilor relevanți.

Potrivit CSM, reformele nu ar trebui discutate sub presiunea emoției publice sau în structuri cu obiective neclar definite, ci într-un climat de stabilitate instituțională și profesionalism.