Editura Evenimentul si Capital

CSM a cerut Inspecției Judiciare să verifice ACUZAŢIILE DEVASTATOARE din raportul „Henry Jackson Society”

Autor: | | 4 Comentarii | 1206 Vizualizari

Mariana Ghena, șefa CSM a cerut Inspecției Judiciare să verifice acuzațiile aduse în raportul întocmit de fundația ”Henry Jackson Society”. Astfel, conform comunicatului CSM, inspectorii vor verifica dacă raportul aduce atingere ”independenței sistemului judiciar”.

După devastatoarele dezvăluiri din partea lui Sebastian Ghiţă, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi mai primeşte o lovitură năucitoare de unde se aştepta cel mai puţin: din partea „Henry Jackson Society”, fundaţie care a fost fondată de Robert Kagan, nimeni altul decît soţul Victoriei Nuland, asistentei secretarului de stat al SUA.

Raportul a fost publicat în întregime pe site-ul luju.

Conform concluziilor desprinse din Raport au fost semnalate mai multe neregui si sunt aduse mai multe acuzații sitemului de justiție. Iată câteva din concluziile Raportului:

Corelaţia puternică între cei vizaţi de urmărirea penală şi interesele celor de la putere este dovada unei justiţii politizate. Cazurile au fost adesea însoţite de campanii publice concepute pentru a maximiza impactul lor politic. Departe de a fi deasupra politicii, Direcţia Naţională din România (DNA) este un participant activ în luptele sale partizane.

- Cu toate că statul de drept impune sistemului judiciar să funcţioneze independent de guvern, există dovezi clare de înţelegeri secrete între procurori şi executivul din România. Este evident că politicienii continuă să exercite o influenţă operaţională considerabilă asupra DNA-ului, folosind controlul lor prin numiri - cheie şi că investigaţiile de profil înalt au fost direcţionate politic.

- Metodele folosite în mod obişnuit de DNA au condus la abuzuri grave, care ar provoca indignare în majoritatea ţărilor democratice. Printre acestea se numără cei care defilează arestaţi în cătuşe în beneficiul mass-mediei, ameninţînd rudele suspecţilor cu punerea sub acuzare ca o forma de pîrghie, oferind suspecţilor imunitate în schimbul implicării pe cineva mai în vîrstă şi de actualitate, internarea în detenţie pentru inculpaţi perioade lungi de timp, în scopul de a-i pedepsi şi de a-i stigmatiza şi scurgerea sistematică de informaţii în mass-media pentru a preveni un proces echitabil.

- Metodele lui Macovei au fost controversate. Cei puşi sub acuzare în timpul mandatului său au fost predominant din partea partidelor politice rivale; Macovei a ocolit Parlamentul pentru a putea decide prin ordonanţe de urgenţă care este permisă supravegherea electronica a suspecţilor fără mandat; şi ea a fost criticată de procurori pentru că şi-a depăşit autoritatea şi a intervenit în activitatea lor. Cu toate acestea, nici una dintre aceste acţiuni nu au fost menţionate de UE în rapoartele de monitorizare.

- Evaluarea guvernului SUA a fost la fel de pozitivă, cu oficiali care au lăudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi şi şi-au folosit influenţa pentru a susţine DNA. Ambasadorul american la Bucureşti a făcut apel la partidele politice din România să renunţe la candidaţi acuzaţi de corupţie.

- Valurile de arestări sunt, de obicei, însoţite de campanii de denunţare retorice care vizează maximizarea efectului lor politic şi stabilirea vinovăţiei lor în faţa opiniei publice.

- Dovezi că sistemul juridic românesc nu funcţionează ca instrument neutru al justiţiei pot fi, de asemenea, găsite în ratele de condamnare caracteristice în regimurile autoritare precum China şi Rusia, decît ca o democraţie europeană normală. Cu mai mult de 90% din inculpaţi găsiţi vinovaţi, este clar că instanţele funcţionează pe baza unei prezumţii puternice în favoarea urmăririi penale.

- Probe de timpul urmăririi penale, inclusiv stenograme ale interceptărilor telefonice, sunt apoi scurse selectiv în mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovăţie. Politicienii, şi chiar judecătorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului într-un mod care sugerează că procesul în sine va fi o simplă formalitate. După ce a fost deja marcat ca un criminal, inculpatul este transformat într-un proscris în societate. Nu este de ajuns pentru a pedepsi presupusul răufăcător. Scopul acestui circ este de a ataca şi discredita ceea ce reprezintă apartenenţa lor politică, opiniile sau afacerile - şi să se asigure ca, dacă nu se va da o condamnare în instanţă, s-ar ajunge la proteste publice.

- Între principalele domenii de preocupare se numară politizarea justiţiei, înţelegeri secrete între procurori şi executiv, implicarea sub acoperire a agenţiei de informaţii interne (n.red. - SRI), atacurile asupra independenţei sistemului judiciar şi abuzurile din procesele instrumentate de DNA.

Zvonurile au fost confirmate! Kovesi a dat lovitura! Ce functie va ocupa

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Justiţie

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI