CSM a avizat numirea lui Codrin-Horațiu Miron la conducerea DIICOT

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a acordat marți aviz favorabil propunerii formulate de ministrul Justiției pentru numirea procurorului Codrin-Horațiu Miron în funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Codrin-Horaţiu Miron, procuror în cadrul acestei structuri specializate (unanimitate)”, anunţă CSM.

CSM a avizat numirea lui Codrin-Horațiu Miron la conducerea DIICOT

În prezent, Codrin-Horațiu Miron ocupă funcția de procuror-șef de serviciu în cadrul DIICOT Timișoara. Avizul emis de Secția pentru procurori a CSM are caracter consultativ și este transmis după evaluarea candidaturii.

După această etapă, propunerea făcută de ministrul Justiției, Radu Marinescu, este înaintată președintelui României, Nicușor Dan, care urmează să ia decizia finală.

Reacțiile familiei regale după moartea Dianei revin în atenție. O afirmație atribuită prințesei Margaret stârnește oroare

Bezos atacă poziția lui Musk. Amazon pariază 11,57 miliarde de dolari pe sateliții Globalstar, în competiție directă cu Starlink

Conform prevederilor Legii 303/2022, șeful statului poate respinge motivat numirea într-o funcție de conducere din sistemul judiciar, fiind obligat să facă publice motivele unei eventuale decizii de refuz. Decretul prezidențial privind numirea sau refuzul trebuie emis în cel mult 60 de zile de la transmiterea propunerii de către ministrul Justiției.

Postul de procuror-șef al DIICOT este vacant din data de 14 aprilie.

Codrin-Horațiu Miron: Cred că va trebui să fim extrem de vigilenţi

În cadrul interviului susținut marți în fața membrilor CSM, Codrin-Horațiu Miron a vorbit despre riscurile de securitate și despre nevoia unei vigilențe sporite în contextul evoluțiilor internaționale.

„Pe zona de terorism - securitate naţională, principalele riscuri sunt auto-radicalizarea cetăţenilor români şi empatizarea lor cu anumite structuri şi entităţi teroriste, cât şi tranzitul pe teritoriul naţional de cetăţeni străini, care susţin aceste entităţi teroriste. În anul 2025, chiar România a fost ţinta unor atacuri hibride de origine rusă, concretizate în acţiuni de sabotaj sau acte de diversiune, cărora le-am făcut faţă cu succes, printr-o colaborare foarte bună cu Serviciul Român de Informaţii.

În continuare, cred că va trebui să fim extrem de vigilenţi în condiţiile escaladării conflictului americano-israeliano-iranian, pentru ca ecourile acestui conflict, care tinde să se generalizeze, să nu se repercuteze asupra României, evident din perspectiva infracţiunilor din Legea 535/2004 (privind prevenirea şi combaterea terorismului) și Legea 51/1991 (privind securitatea naţională a României)”, a declarat Codrin-Horaţiu Miron în faţa procurorilor de la CSM.

Codrin Horațiu Miron. Sursă foto: Capturăă video

Evaziunea fiscală și criminalitatea economică, printre priorități

În timpul audierii, procurorul a menționat și domeniile pe care le consideră prioritare în combaterea criminalității economice, subliniind rolul pe care ar trebui să îl aibă instituțiile fiscale în sprijinirea anchetelor.

„Pe zona macro-criminalităţii economico-financiare, priorităţile vor fi evaziunea fiscală, contrabanda, produse accizabile şi spălarea de bani. Pe zona de evaziune fiscală, întrucât ne-am asumat această competenţă cu grup infracţional şi pagubă de 10 milioane de lei, va trebui să resuscităm, să resetăm ANAF-ul, să vină spre noi cu produse analitice de calitate, să putem instrumenta astfel de infracţiuni şi domeniile de interes”, a precizat Codrin-Horaţiu Miron.

Situația traficului de droguri în România

În ceea ce privește lupta împotriva traficului de droguri, procurorul a arătat că România nu este un stat producător, ci mai degrabă o țară de tranzit pentru astfel de substanțe.

„Trebuie să avem în vedere că nu suntem o ţară producătoare de droguri, suntem o ţară doar de tranzit. Deci, cantităţi de ordinul tonelor nu avem cum să identificăm, eventual doar cele care tranzitează teritoriul României. Putem să avem capturi reprezentative de ceea ce stăpânim noi cel mai bine şi avem know-how, am putea spune, pe zona culturii de canabis. Şi acolo pot să zic că am excelat.

Avem expertiză la nivel naţional, am dezvoltat acele culturi de canabis în anumite zone infracţionale şi am reuşit să le identificăm şi să capturăm cantităţi impresionante. Dar pe zona drogurilor de mare risc, cocaină și heroină, nu stăm extraordinar de bine în ceea ce priveşte capturile. Acesta este adevărul. Ne vom strădui să avem rezultate, dar asta depinde şi de cooperarea internaţională”, a adăugat procurorul.