International
Criză umanitară globală: Numărul persoanelor strămutate din cauza dezastrelor climatice a explodat
Taifun. Sursă foto: Unsplash
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
O analiză recentă comandată de organizația Greenpeace și realizată de specialiștii de la Universitatea din Hamburg evidențiază o realitate sumbră la nivel global, anunță DPA.
Datele publicate indică o creștere alarmantă și bruscă a numărului de cetățeni care au fost constrânși să își părăsească căminele și să se mute în alte regiuni ale aceleiași țări, ca urmare directă a calamităților naturale și a manifestărilor meteorologice severe înregistrate pe parcursul anului trecut.
Criză umanitară globală: Numărul persoanelor strămutate din cauza dezastrelor climatice a explodat
Statistica oficială indică o evoluție îngrijorătoare a fenomenului, arătând că nu mai puțin de 13,6 milioane de oameni au fost supuși strămutării interne pe parcursul anului 2025 din pricina intemperiilor severe și a dezastrelor provocate de natură. Această cifră reprezintă un salt major față de perioada precedentă, când numărul celor afectați se situa la 9,9 milioane de indivizi. Toate aceste date centralizate se bazează pe monitorizările riguroase efectuate de Centrul de Monitorizare a Strămutării Interne, o entitate recunoscută global ca punct de referință în analiza dinamicii populațiilor dislocate.
Impactul direct asupra comunităților vulnerabile
Din punct de vedere conceptual, categoria persoanelor strămutate în interior include toți acei cetățeni care sunt obligați de circumstanțe extreme să își abandoneze locuințele, dar care nu traversează frontierele statului de origine, rămânând pe teritoriul național. Studiul dat publicității scoate în evidență faptul că modificările climatice globale accelerează atât frecvența de manifestare, cât și forța de distrugere a episoadelor meteo extreme. În acest context, comunitățile localizate în statele din Sudul Global resimt cel mai sever și mai direct aceste transformări de mediu.
Pe lângă provocările stricte generate de climă, raportul menționează că fenomenele de violență armată și conflictele geopolitice au atins în prezent intensități record, nemaiîntâlnite de la încheierea celei de-a doua conflagrații mondiale.
Paradoxal, într-un moment de vulnerabilitate maximă pentru populația planetei, resursele financiare globale alocate pentru programele de dezvoltare și sprijin umanitar destinate anului 2025 au suferit o diminuare masivă, scăzând cu aproape un sfert, ceea ce echivalează cu o reducere de 175 de miliarde de dolari comparativ cu intervalul anterior. În linii mari, cercetătorii estimează că un total de 82,2 milioane de persoane din întreaga lume trăiau departe de comunitățile lor natale, marcând o ușoară variație față de nivelul de 83,5 milioane raportat în anul 2024.
Prognoza meteo. Sursă foto: Freepik
Studiu de caz pe regiunile cele mai afectate
Documentul plasează Afganistanul în rândul exemplelor cele mai elocvente pentru modul în care suprapunerea mai multor crize majore poate declanșa dislocări masive de populație. Potrivit concluziilor detaliate în raport, procesul accelerat de topire a ghețarilor din masivul Himalaya pune în pericol direct rezervele de apă potabilă și rețelele folosite pentru irigațiile din agricultură pe tot teritoriul acestei țări.
Locuitorii s-au văzut prinși într-un cerc vicios, în care perioadele de secetă prelungită și severă au fost urmate imediat de inundații de proporții și viituri distructive, evenimente care au impus părăsirea de urgență a gospodăriilor.
De altfel, experții reiau o serie de avertismente lansate anterior de alte organisme internaționale, arătând că capitala Kabul riscă să devină prima metropolă importantă de pe glob care va rămâne complet fără resurse de apă potabilă. „Afganistanul se numără printre ţările cele mai grav afectate de consecinţele schimbărilor climatice. Ţara este, de asemenea, frecvent afectată de cutremure”, se arată în studiu.
Peste toate aceste provocări naturale se adaugă efectele resimțite în timp din cauza deceniilor de conflicte militare, a instabilității de pe scena politică, a unei economii extrem de fragile, dar și a presiunilor exercitate de guvernarea talibană.
Nevoia urgentă de măsuri și sprijin financiar
Situația critică la nivel internațional cere o reevaluare a modului în care marile puteri economice își gestionează contribuțiile și responsabilitățile de mediu. Diminuarea fondurilor vine într-un moment complet nefavorabil pentru populațiile cele mai expuse riscurilor climatice.
„În timp ce familiile din Sudul Global îşi pierd locuinţele din cauza dezastrelor climatice, naţiunile bogate reduc bugetele destinate ajutoarelor”, a declarat Fawad Durrani, expert în migraţie la Greenpeace Germania. Statele industrializate trebuie să-şi reducă emisiile mai rapid şi să investească mai mult pentru a ajuta ţările vulnerabile să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, a mai spus oficialul.
Recomandările noastre
