Magistrații, nemulțumiți de noua lege a salarizării. CSM reclamă diferențe între șefa ÎCCJ și un consilier prezidențial

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) critică proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și atrage atenția asupra modului în care sunt poziționați judecătorii în noua grilă. CSM susține că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor, are un coeficient salarial mai mic decât cel prevăzut pentru un consilier prezidențial, dar și decât cel stabilit pentru mai multe funcții din Parlament și Guvern.

Secția pentru judecători și reprezentanții societății civile din CSM au transmis miercuri că proiectul este în continuare menținut în circuitul public și poate sta la baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin preluarea inițiativei de către parlamentari.

CSM a mai transmis că procedura inițială de elaborare a proiectului, „de care nu poate fi disociat”, a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.

Consiliul spune că a semnalat deja Ministerului Justiției și președintelui României problemele pe care le consideră importante în ceea ce privește poziționarea autorității judecătorești în proiect.

Președintele ÎCCJ, coeficient 6,15. Un consilier prezidențial are 6,50

Potrivit CSM, problema nu este doar nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci și ierarhia rezultată din coeficienții prevăzuți în proiect.

„Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aflat la vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti, este poziţionat salarial sub un consilier prezidenţial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, sub secretarii şi chestorii acestora, precum şi sub miniştri, secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului”, afirmă CSM.

În proiect, președintelui Înaltei Curți îi este atribuit un coeficient de 6,15.

În schimb, coeficientul pentru consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor Parlamentului și miniștri este de 6,50.

Secretarii și chestorii Camerelor Parlamentului au coeficientul 6,45, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului au, la rândul lor, coeficientul 6,50.

CSM consideră că această ierarhizare este cu atât mai dificil de justificat cu cât unele dintre funcțiile menționate nu reprezintă poziția supremă în instituțiile din care fac parte.

„În timp ce preşedintele Înaltei Curţi reprezintă funcţia de conducere situată la vârful sistemului instanţelor judecătoreşti”, precizează CSM.

Un judecător ÎCCJ ar fi sub primarul general al Capitalei

Înalta Curte de Casație și Justiție. Sursa foto: facebook / ICCJ

Consiliul indică diferențe și în cazul judecătorilor de la Înalta Curte. Un judecător al ÎCCJ cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50.

Prin comparație, proiectul prevede un coeficient de 6,50 pentru primarul general al Capitalei și de 6,00 pentru președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector al municipiului București.

„Dezechilibrul este vizibil şi la celelalte niveluri ale sistemului judiciar”, susține CSM.

Consiliul dă și exemplul unui judecător de judecătorie cu o vechime cuprinsă între 15 și 20 de ani. Pentru acesta, proiectul stabilește un coeficient de 4,22, în timp ce primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar urma să aibă un coeficient de 4,35.

CSM: Diferențele sunt amplificate de sporurile acordate în alte sectoare

CSM susține că poziționarea prin coeficienți nu este singurul element care trebuie luat în calcul. „La această poziţionare inferioară prin coeficienţi se adaugă faptul că magistratura se numără printre puţinele domenii în care remuneraţia nu este completată prin sporuri, sume forfetare ori alte facilităţi, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare”, afirmă reprezentanții Consiliului.

CSM dă ca exemplu sporul de 40% prevăzut la articolul 16 alineatul (5) din proiectul de lege.

Potrivit Consiliului, prin aplicarea acestui spor, cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și din entitățile teritoriale subordonate, precum și numeroase alte funcții publice din administrația centrală și locală, ar putea ajunge la venituri salariale mai mari decât cele prevăzute pentru magistrați.

CSM: „Nu exprimă simple diferențe salariale”

Secția pentru judecători și reprezentanții societății civile susțin că modul în care este construită grila depășește problema salariilor individuale.

„Aceste exemple nu exprimă simple diferenţe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opţiune de poziţionare instituţională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcţii aparţinând puterii executive, puterii legislative sau administraţiei publice locale”, se arată în comunicatul CSM.

Consiliul consideră că o asemenea ierarhizare transmite un mesaj instituțional despre locul puterii judecătorești în arhitectura statului.

„O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opţiune bugetară. Ea transmite instituţional că puterea judecătorească ocupă o poziţie inferioară în arhitectura statului, deşi Constituţia României consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, iar independenţa justiţiei este garantată constituţional”, afirmă CSM.

„Salarizarea magistraților este o garanție a independenței justiției”

Consiliul respinge ideea că nivelul de salarizare al magistraților ar reprezenta un privilegiu profesional.

„Salarizarea adecvată a magistraţilor nu constituie un «privilegiu profesional», ci reprezintă una dintre garanţiile statutului acestora şi, implicit, ale independenţei justiţiei”, se precizează în comunicat.

CSM leagă actuala dispută și de modificările legislative care au vizat statutul judecătorilor și procurorilor începând din iulie 2025.

„Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor şi procurorilor a făcut obiectul unor intervenţii legislative succesive, însoţite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii”, susține Consiliul.

În opinia CSM, proiectul de salarizare riscă să fie „o nouă etapă a aceluiaşi proces de diminuare succesivă a garanţiilor statutare ale magistraţilor”.

„Independenţa justiţiei nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanţiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziţie vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, mai afirmă Consiliul.

CSM a anunțat că va folosi toate mijloacele legale

Consiliul Superior al Magistraturii spune că va utiliza instrumentele instituționale și mijloacele legale pe care le are la dispoziție pentru apărarea statutului judecătorilor și procurorilor.

„Respectarea independenţei justiţiei şi a statutului constituţional al autorităţii judecătoreşti nu reprezintă opţiuni de oportunitate politică, ci exigenţe fundamentale ale statului de drept”, transmite CSM.

În final, Consiliul solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să pornească de la respectarea poziției constituționale a autorității judecătorești.

„CSM solicită, în consecinţă, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziţiei constituţionale a autorităţii judecătoreşti în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri şi a garanţiilor necesare independenţei justiţiei”, se arată în comunicatul semnat de Secția pentru judecători a CSM și membrii aleși, reprezentanți ai societății civile.