CRIZA MIGRANȚILOR. EUROPA e ȘANTAJATĂ de țările din Africa de Nord și lorzii războiului din regiune
- Ovidiu Drug ă
- 10 octombrie 2018, 08:34
Apropierea alegerilor europene și revolta din ce în ce mai mare cu privire la migrația uriașă se dovedesc o mină de aur pentru țările din Africa de Nord și căpeteniile militare din această zonă instabilă. Motivați de târgul încheiat de Uniunea Europeană cu Turcia, liderii regionali au descoperit că pot obține mari avantaje materiale dacă se angajează să țină departe valul de imigranți de frontierele Europei.
Iată ce scriu experții Consiliului European pentru Relații Externe (un think tank cu filiale în majoritatea capitalelor europene): „Creșterea numărului de migranți care au intrat pe teritoriul spaniol, venind din Maroc, în acest an, ar fi putut face parte dintr-o strategie marocană de a conștientiza UE cu privire la importanța sa ca partener în ceea ce privește stăvilirea migrației, cu scopul de a primi un ajutor financiar mai consistent. Creșterea anterioară a numărului de migranți în februarie 2017 a fost, de asemenea, un avertisment pentru UE și statele membre de a nu amenința interesele marocane în Sahara Occidentală.” Cum Uniunea Europeană a înțeles mesajul, situația s-a calmat. „În urma validării noului acord UE-Maroc privind pescuitul, pe 24 iulie, și a aprobării unei finanțări suplimentare în valoare de 55 de milioane de euro pentru Maroc și Tunisia, Marocul a acceptat întoarcerea a 116 migranți care au intrat în Ceuta escaladând gardurile de protecții, sărind gardul în Ceuta. Mai mult, autoritățile marocane au arestat și sute de imigranți africani sub-saharieni în nordul Marocului și i-au transferat în sudul țării. Aceste acțiuni au fost probabil o încercare de a ajuta UE prin împiedicarea migranților să ajungă în enclavele spaniole din Nordul Africii.” Dar nu numai marocanii s-au gândit să exploateze dorința europenilor de a „externaliza” apărarea frontierelor uniunii. Oficialii egipteni au folosit argumentul celor 5 milioane de refugiați care trăiesc în țară încă din 2016 în negocierile cu FMI pentru acordarea unui împrumut de 11 miliarde de dolari. Amenințarea că acești imigranți ar putea fi lăsați să-și continue drumul ar putea să revină în actualitate, mai ales că premierul austriac Sebastian Kurz și președintele Consiliului european Donald Tusk au propus discuții cu oficialii egipteni pentru a dezvolta colaborarea în problema imigrației. Mult mai grav pentru birocrații de la Bruxelles este că, în încercarea lor de a reduce șansele naționaliștilor și euroscepticilor la viitoarele alegeri europene, vor trebui să negocieze stoparea imigranților inclusiv cu liderii gherilelor armate sau cu țări cunoscute pentru încălcarea celor mai elementare drepturi ale omului. Dar oficialii de la Bruxelles n-au de ales, se vor face frați și cu dracul, dacă asta îi va ajuta să treacă puntea alegerilor și să conserve Uniunea.