Guvernul ungar a anunţat miercuri o "stare de urgenţă" pentru a răspunde crizei energetice, cu o creştere prevăzută a producţiei de cărbune şi apelul către gospodării să-şi restrângă consumul.

"Situaţia este extrem de dificilă peste tot în Europa din cauza războiului (din Ucraina) şi a sancţiunilor decise ca reacţie la acesta. A venit deci momentul să declarăm stare de urgenţă", a afirmat Gergely Gulyas, şeful de cabinet al prim-ministrului Viktor Orban, într-o conferinţă de presă la Budapesta, notează La Libre.

În faţa creşterii preţurilor şi a "incertitudinilor" care apasă asupra aprovizionării iarna viitoare, o serie de măsuri vor intra în vigoare la începutul lui august.

Printre punctele cele mai notabile, guvernul "a decis să crească puternic producţia de lignit", un tip de cărbune extras şi consumat esenţialmente local.

În paralel, marea centrală termică de la Matra, situată în masivul muntos din nordul ţării, "trebuie să fie relansată imediat", a subliniat dl Gulyas, un pas înapoi de la angajamentele climatice ale ţării.

Centrala, oprită de la jumătatea lui 2021 din cauza unor probleme tehnice, ar fi trebuit în mod normal să fie reconvertită pentru a reduce emisiile poluante.

Producţia de gaz pe teritoriul ungar va fi de asemenea crescută şi sursele de aprovizionare diversificate. Săracă în resurse naturale, Ungaria importă în prezent 65% din petrolul său din Rusia şi 80% din gaz.

Un sfert din populaţie ar putea fi afectată

O altă măsură: particularii "care consumă mai mult gaz şi electricitate decât media vor trebui să-şi modereze consumul sau să plătească surplusul la preţul pieţei".

Potrivit şefului de cabinet, un sfert din populaţie ar putea fi afectată.

Din 2012, ungurii beneficiază de tarife reglementate, care sunt în prezent de cinci ori mai mici decât ar plăti în caz de liberalizare a sectorului.

În sfârşit, guvernul "va prelungi durata de exploatare" a reactoarelor vechi de la centrala nucleară de la Paks, aproape de Budapesta, construite în anii 1980 şi care riscă acum să rămână operaţionale până în 2047.

Un proiect de extindere a fost atribuit gigantului nuclear rus Rosatom în 2014, dar este în întârziere şi punerea în funcţiune a noilor tranşe a fost amânată pentru 2030 cel mai devreme.

Traducere: Gabriela Sîrbu/gsarbu/fmatei