Criza carburanților în Rusia: Rafinăriile lovite de drone mai asigură doar 65% din consum. Moscova importă de urgență din India și Belarus
- Nicolae Comănescu
- 11 iulie 2026, 12:41
Sursa foto: pixabay.com
Infrastructura energetică din Rusia a suferit pierderi majore în urma acțiunilor militare recente. Producția internă de benzină a scăzut până la un nivel critic, reușind să acopere doar aproximativ 65% din necesarul specific acestui sezon. Situația alarmantă a survenit după ce atacurile succesive cu drone, coordonate de forțele ucrainene, au blocat activitatea mai multor capacități de rafinare de importanță strategică, conform datelor obținute de la surse din domeniu și pe baza analizelor realizate de Reuters.
În ultimele luni, strategia Kievului s-a concentrat intens pe lovirea obiectivelor energetice de pe teritoriul rus. Agresiunile repetate asupra marilor complexe de rafinare au ca scop diminuarea resurselor financiare și logistice prin care Moscova își finanțează și susține operațiunile de război.

Mașini. Sursa foto: Freepik
Deficitul de carburanți a explodat în plină vară în Rusia
Datele venite din interiorul industriei indică o scădere drastică a volumelor zilnice. Producția actuală de benzină înregistrează un minus de 40.000 până la 45.000 de tone față de cererea normală pentru această perioadă, ceea ce înseamnă un deficit sever de aproape 35%. Evoluția este una negativă, având în vedere că în luna iunie penuria fusese estimată la pragul de 25%.
Această criză de aprovizionare suprapune o producție diminuată peste un consum aflat la apogeu. În lunile de vară, din cauza intensificării deplasărilor rutiere, rușii consumă în fiecare zi între 115.000 și 120.000 de tone de benzină.
Gigantii energetici ai Moscovei au activitatea suspendată
Lista unităților de producție scoase din funcțiune cuprinde nume vitale pentru economia rusă. Printre cele mai afectate se numără rafinăriile NORSI și Omsk, recunoscute ca fiind pilonii principali în producția autohtonă de benzină. De asemenea, rafinăria din Saratov a fost complet oprită, toate aceste obiective intrând în revizie forțată după ce au fost lovite de aparatele de zbor fără pilot trimise de Ucraina.
Efectele logistice s-au transformat rapid în probleme sociale vizibile. Lipsa combustibilului a generat cozi kilometrice la stațiile de alimentare din diverse regiuni ale țării. Tensiunile au atins cote maxime în zonele turistice, cum este stațiunea Anapa de la Marea Neagră. Aici, autoritățile au fost nevoite să apeleze la structurile de cazaci pentru a gestiona mulțimea, a menține ordinea publică și a fluidiza procesul de alimentare a mașinilor.
Măsuri disperate: Blocarea exporturilor și importuri masive
Kremlinul caută soluții urgente pentru a opri extinderea crizei. Primele măsuri de protecție au vizat interzicerea totală a livrărilor peste graniță pentru motorină, benzină și combustibil destinat aviației, concomitent cu o creștere masivă a volumelor cumpărate din exterior.
Pe parcursul lunii iunie, achizițiile de benzină și motorină aduse din Belarus au atins cifre record pentru istoria relațiilor bilaterale. Mai mult, în cursul săptămânii trecute, Moscova a deschis o nouă rută de aprovizionare, demarând importuri pe cale maritimă tocmai din India. Operatorii de pe piață susțin că rafinăriile din Belarus trimit în prezent aproximativ 6.000 de tone de benzină în fiecare zi către teritoriul rus. În tot acest timp, Executivul de la Moscova a început să consume și din stocurile strategice ale statului.
Oficialii ruși nu mai pot ascunde proporțiile blocajului. Vicepremierul rus Aleksandr Novak a declarat că situația aprovizionării cu carburanți rămâne dificilă și a recunoscut că problemele din benzinării provoacă îngrijorare în rândul populației.
Experții din piața energetică rămân totuși moderați în previziuni. Se estimează că o eventuală stabilizare a sectorului ar putea apărea în a doua parte a lunii iulie, dar acest scenariu este valabil doar dacă nu vor exista noi atacuri ucrainene asupra rafinăriilor. Redresarea depinde direct de repornirea instalațiilor avariate și de menținerea unui ritm ridicat al importurilor din statele partenere.