Evenimentul Zilei > Politica > Pe ce CRITERII a ÎMPĂRȚIT Sevil Shhaideh cele 30 de miliarde de lei din PNDL
Pe ce CRITERII a ÎMPĂRȚIT Sevil Shhaideh cele 30 de miliarde de lei din PNDL

Pe ce CRITERII a ÎMPĂRȚIT Sevil Shhaideh cele 30 de miliarde de lei din PNDL

Ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh, a negat, astăzi, că ar fi alocat banii din Programul Naţional de Dezvoltare Locală I (PNDL I) pe criterii politice, spunând că autorităţile locale au primit sumele după principiul „primul venit, primul servit”.

„Informaţia publică vehiculată nu se referă la alocări. Ne referim la plăţi. În acest moment, PNDL, etapa I, are un buget alocat ca şi formă de uzanţă cash-ul bugetar de două miliarde de lei. Din acest cash bugetar se decontează toate facturile care sunt transmise către minister. Deci, nu există în procedeul de decontare decât principiul 'primul venit, primul servit'. Există un sistem foarte riguros de înregistrare a tuturor solicitărilor, a tuturor facturilor. Acele localităţi care au contractele de finanţare în derulare nu le-a împiedicat absolut nimeni să vină să deconteze aceste lucrări”, a declarat ministrul Dezvoltării, citat de Agerpres.

Ea a adăugat că „nu ne este indiferent dacă avem cinci localităţi într-un judeţ sau 200. Cu cât numărul este mai mare, reprezintă mai multe colectivităţi şi mai multe proiecte. Nu ne este indiferentă suprafaţa judeţului (…). Nu ne este indiferentă populaţia judeţului respectiv. Una este să vorbim de 100 de locuitori care ar avea acces la apă, canal şi alta este să vorbim de 1.000 de locuitori. Şi nu ne sunt indiferente veniturile autorităţilor locale”, a punctat ea.

În privința alocării celor 12 milioane de euro pentru stadionul de fotbal din judeţul Teleorman, Shhaideh a precizat că „în primul rând, nu vorbim de un stadion. Vorbim de un complex sportiv care are, pe lângă partea de teren de fotbal, tot ceea ce ţine de practicarea sporturilor: pistă de atletism şi alte sporturi legate de zona aceasta. În momentul în care discutăm de iniţierea, oportunitatea şi necesitatea unui obiectiv de asemenea anvergură, cu toate că toată lumea se pricepe la fotbal (…), cred că cei mai în măsură să vorbească pe acest subiect sunt cele două federaţii: Federaţia Română de Fotbal şi Federaţia Română de Atletism”.

Ea a mai precizat că cele două federaţii susţin un asemenea complex sportiv pentru practicarea tuturor sporturilor de atletism. De asemenea, ministrul a indicat că Federaţia Română de Fotbal „fundamentează existenţa de stadioane în Alexandria şi insistă pentru organizarea de activităţi fotbalistice într-o rază de sub 100 de km de Bucureşti”.

„Mai există în pregătire, tot la solicitarea autorităţilor locale, încă un complex sportiv. Vorbim de cel de la Târgovişte, pentru a ne înscrie în această rază de 100 de km vizavi de Bucureşti pentru organizare de turnee (…), astfel încât Bucureştiul să se poată corela cu tot ceea ce este în raza sa de acţiune. E timpul astăzi să încetăm cu aceste corelări cu provenienţa liderilor politici din anumite judeţe, cu oportunităţile sau necesitatea realizării obiectivelor de investiţii”, a adăugat ministrul Dezvoltării.

Întrebată despre stadionul de fotbal din Craiova care, conform unor informaţii apărute în presă, a fost construit greşit şi nu există recepţia lucrării pentru că nu a fost dată autorizaţia de la ISU, Shhaideh a răspuns că modificările structurale nu au impus modificări bugetare.

„Indicatorii tehnico-economici ai stadionului de la Craiova au fost adoptaţi în anul 2014. În baza acestor indicatori s-a organizat procedura de achiziţie publică şi au început lucrările. După cum bine ştiţi, după tragedia de la Colectiv, legislaţia în domeniul autorizaţiilor emise de ISU s-a modificat. (…) Să nu uităm ce s-a întâmplat cu Arena Bucureşti, un obiectiv foarte important, recepţionat, şi a stat un an de zile fără activitatea sportivă tocmai pentru a îndeplini toate condiţiile impuse de ISU. Trebuia să facem cu stadionul de la Craiova la fel? Să-l recepţionăm şi apoi să-l închidem şi să stăm să avizăm din nou proiectul ca să obţinem autorizaţiile?”, a afirmat Shhaideh.

Prin PNDL II, judeţele Suceava, Caraş-Severin, Vaslui şi Teleorman vor beneficia de cele mai mari sume, respectiv 928,5 milioane de lei, 883,2 milioane de lei, 882,2 milioane de lei şi 875,8 milioane de lei. La polul opus se află Harghita (516,3 milioane de lei), Covasna (392,2 milioane de lei), Ilfov (374,6 milioane de lei) şi Bucureşti (166,2 milioane de lei).

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: