Economie
Cristian Socol (PSD): Riscul de tensiuni sociale ar fi crescut dacă nu se menținea plafonarea adaosurilor
Supermarket. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Economistul Cristian Socol (PSD) a afirmat că menținerea plafonării marjei comerciale la principalele alimente de bază este o veste bună și a adăugat că eliminarea acestei măsuri ar fi avut efecte negative asupra economiei. „Decizia de eliminare a acestei masuri ar fi avut efecte nocive in economie”, a scris acesta, într-o postare pe Facebook.
Ce s-ar fi întâmplat dacă plafonarea la alimentele de bază era ridicată
Măsura de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază a fost introdusă în august 2023 și a fost prelungită de mai multe ori de Guvern, cu scopul de a limita creșterea excesivă a prețurilor.
Economistul Cristian Socol a realizat, pentru Mediafax, o analiză în care a prezentat șapte consecințe negative care s-ar fi produs dacă plafonarea ar fi fost ridicată. El a explicat că puterea de cumpărare ar fi scăzut pentru 66% din populația României, adică peste 12,5 milioane de persoane, reprezentând primele șase decile de gospodării după venit, care alocă peste 40% din coșul de consum pentru alimente, conform datelor INS.
De asemenea, Socol a arătat că inflația ar fi putut urca la 14-15%, iar în contextul măsurilor de austeritate și al scumpirilor accelerate, populația cu venituri mici și medii ar fi putut înregistra o deteriorare de până la 30% a puterii de cumpărare.
„Creșterea bruscă a inflației va conduce la tensiuni sociale și cereri mai mari pentru creșt„erea veniturilor, ceea ce va însemna intrarea într-o spirală inflaționistă prețuri-salarii-prețuri”, a mai spus acesta.
Supermarket. Sursă foto: Unsplash
Cristian Socol: Riscul de stagflație ar fi crescut
Economistul a avertizat că, dacă plafonarea ar fi fost eliminată, riscul de stagflație ar fi crescut, prin combinarea unei inflații ridicate cu stagnarea economică. El a explicat că, în condițiile în care scumpirile reduc veniturile reale, iar Guvernul aplică măsuri de austeritate, cererea agregată s-ar putea diminua până la punctul în care economia ar ajunge aproape de recesiune tehnică.
Totodată, peste un milion de români ar fi putut ajunge în sărăcie extremă, iar alți peste 1,2 milioane ar fi putut intra în risc de sărăcie și excluziune socială.
Tensiunile sociale ar fi crescut
Socol a explicat că polarizarea economică și socială s-ar fi „adâncit”, iar riscul de tensiuni sociale ar fi crescut, ceea ce ar fi dus la instabilitate economică și politică.
El a precizat totodată că, pe fondul scumpirilor, consumul unor alimente de bază, precum carnea, untul sau fructele, s-ar fi redus, iar un aport caloric mai scăzut ar fi afectat starea de sănătate a populației vulnerabile.
