Candidatul PMP la preşedinţia României, Cristian Diaconescu, a declarat sâmbătă, la Băile Tuşnad, că niciodată axa Moscova-Budapesta nu va trece prin nicio regiune a României, indiferent de opţiunile geopolitice ale Ungariei.

'Indiferent care sunt opţiunile geopolitice ale Budapestei, din punctul de vedere al autorităţilor de la Bucureşti, axa Moscova-Budapesta nu va trece prin nicio regiune a României vreodată şi cred că acest lucru trebuie clar înţeles şi nu există nicio altă variantă de compromis', a afirmat Cristian Diaconescu la o întâlnire cu simpatizanţii din Harghita şi Covasna.

El a precizat că, din punctul de vedere al normei europene, relaţiile interetnice din România respectă standardele europene, iar orice regionalizare a ţării se va face pe criterii economice şi nu etnice.

'În acest moment, din punctul de vedere al normei europene, relaţiile interetnice din România respectă exact şi performant valorile şi standardele paneuropene. Nu mai există elemente care pot fi adăugate. Oricâte speranţe şi oricâte semnale s-ar transmite, din păcate interesat politic şi nu în beneficiul economic, de diverşi politicieni de la Budapesta, dezvoltarea tuturor regiunilor României (...) este strict legată de nivelul de trai, de investiţii, de dezvoltare economică. Privesc regionalizarea României numai din perspectivă economică, pentru că este singura variantă benefică pentru locuitorii oricărei regiuni din ţara noastră', a spus Cristian Diaconescu, care a adăugat că 'indiferent de calculele pe care şi le fac unii şi alţii, niciun proiect etnic nu va putea fi speculat din afara României împotriva României şi a românilor'.

Referitor la afirmaţia europarlamentarului FIDESZ Tokes Laszlo, care a declarat sâmbătă, la Băile Tuşnad, că maghiarii trebuie să vorbească despre lupta lor 'pentru autonomie, de lupta pentru independenţă', Cristian Diaconescu a declarat că aceste solicitări sunt aberante, inoperante, sunt simple afirmaţii.

'Astfel de solicitări sunt perfect aberante şi nu au nicio legătură cu sensul în care un stat european funcţionează astăzi. Sunt nişte afirmaţii, făcute de un cetăţean care şi-a creat un renume din acest punct de vedere şi încearcă prin repetare, multiplicare să-şi confirme acest profil. Cred, mai degrabă, cunoscându-l pe Viktor Orban din diverse împrejurări, mai degrabă l-au deranjat aceste solicitări decât să le fi considerat pozitive. Viktor Orban nu are cum să aibă vreo reacţie de sprijin în legătură cu aceste idei şi niciun lider maghiar de acum încolo. Ceea ce poate să facă este să tacă, încercând să sugereze că, de o anumită manieră, ar fi favorabil unor astfel de idei. Dar, repet, aceste idei sunt perfect inoperante, nu au nicio valoare europeană, nu au nicio valoare naţională, (...) nu pot fi operaţionalizate în niciun fel, sunt simple afirmaţii', a subliniat Cristian Diaconescu.

El a spus că Guvernul Orban Viktor are o problemă legată de faptul că este sprijinit de un partid extremist, antisemit şi xenofob, respectiv Jobbik, şi a susţinut că afirmaţiile de genul celor făcute de Tokes Laszlo pot avea valoare de întrebuinţare doar în Ungaria.

'Guvernul Orban are o problemă pe care orice guvern al României nu o are. Guvernul Orban are problema faptului că un partid extremist, antisemit şi xenofob numit Jobbik îl sprijină. (...) România nu are această problemă, pentru noi eventualele tentaţii extremiste, radicale s-au transformat din declaraţii politice în intrări în emisiuni de divertisment, noi suntem mult mai relaxaţi şi vreau să spun mult mai europeni din acest punct de vedere. Deci, genul acesta de afirmaţii, tipice unor politicieni extremişti care în Ungaria, din păcate, sunt apropiaţi de putere, pot avea eventual valoare de întrebuinţare în acea ţară. În această ţară au valoare de amuzament', a afirmat Cristian Diaconescu.

Candidatul PMP la prezidenţiale l-a numit pe vicepremierul ungar, Semjen Zsolt, 'un pic mai exotic' şi 'mai specific', cu referire la afirmaţiile acestuia că Ungaria susţine orice concept de autonomie elaborat de maghiarii din afara graniţelor.

Cristian Diaconescu a amintit că statul ungar este alături de UDMR în procesul privind Iniţiativa Cetăţenească Europeană, dar că răspunsul european a fost foarte clar, respectiv că problemele privind drepturile minorităţilor ţin de legislaţiile naţionale.

'Răspunsul primit din partea Comisie Europene şi mai mult ca sigur din partea Curţii de la Luxemburg, evident dacă Guvernul (României - n.r.) va mai rămâne parte intervenientă în cauză, este unul clar: aceste probleme ţin de legislaţiile naţionale, ţin de subsidiaritate, deci nu există un acquis-ul comunitar şi nu va putea exista un acquis comunitar în această temă. Oricum, avem încredere în Slovacia care a rămas intervenint în cauză, chiar dacă Guvernul de la Bucureşti ar trăi într-o variantă schizoidă de comportament, având în vedere partenerul de la guvernare, Guvernul slovac va continua acest proces în favoarea Comisiei Europene', a adăugat Cristian Diaconescu.

În legătură cu faptul că autorităţile locale din Târgu Secuiesc vor arbora, sâmbătă seară, în prezenţa vicepremierului ungar, Semjen Zsolt, două steaguri secuieşti în faţa unei foste cazărmi militare, în ciuda interdicţiei formulate de instanţă şi de Prefectura Covasna, Cristian Diaconescu a spus că, dacă se încalcă legea, autorităţile trebuie să reacţioneze.

'În mod categoric m-aş aştepta ca Guvernul şi prefectul, sigur, dacă mai există autoritate prin acest ţinut, să aibă, în acest moment, o reacţie corespunzătoare faţă de ceea ce înseamnă simbol naţional, faţă de ceea ce înseamnă modul în care la un moment dat se transmit o serie de semnale care ţin de elemente de suveranitate. (...) În măsura în care încalcă legea, cei care aplică legea în România trebuie să reacţioneze, clar', a afirmat Cristian Diaconescu.

În discursul său, el a făcut referire şi la bunele relaţii dintre România şi Ungaria şi la proiectele bilaterale pe care le-au derulat de-a lungul timpului, exprimându-şi speranţa că această colaborare va continua, în spiritul respectului reciproc.

Cristian Diaconescu a fost întâmpinat la întâlnirea cu simpatizanţii Mişcării Populare din Harghita şi Covasna de două tinere îmbrăcate în costum popular românesc, respectiv secuiesc, care i-au oferit pâine şi sare.