Până vineri, ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, în favoarea reluării evacuărilor condiționate, trebuie să decidă împreună cu cei 16 colegi din statele regionale asupra unei astfel de măsuri. Această decizie ar deschide o breșă într-o țară care a primit aproximativ 790.000 de sirieni de zece ani și care are acum cea mai mare comunitate siriană din Europa.

Începând cu 2012, Germania a decretat un moratoriu pentru expulzările în Siria din cauza conflictului sângeros care, în aproape zece ani, a făcut peste 380.000 de morți, şi a aruncat milioane de oameni pe drumurile exilului, transformând țara condusă cu o mână de fier de Bashar al-Assad într-un câmp de ruine.

Dar conservatorul Horst Seehofer își dorește acum o revizuire “de la caz la caz, cel puțin pentru infractorii și persoanele considerate periculoase”. Acest moratoriu, reînnoit în fiecare semestru, “nu poate fi aplicat fără excepție”, a susținut un purtător de cuvânt al dlui Seehofer, provocând furia stângii și a Verzilor, precum și a organizațiilor care apără drepturile omului.

Pentru ministru, este vorba de a trimite “un semnal” delincvenților sirieni care comit infracțiuni sau pun în pericol securitatea statului, arătându-le că “și-au pierdut dreptul de a rămâne în Germania”. Concret, această voință politică ar întâmpina obstacole practice considerabile. La fel ca alte țări occidentale, Berlinul și-a întrerupt relațiile diplomatice cu Damascul și, prin urmare, nu mai are un interlocutor la fața locului. Liderii statelor regionale conduse de conservatorii cancelarului Angela Merkel sunt, în general, în favoarea schimbării acestei interdicții generale.

La polul opus, în ​​landurile unde social-democrații sunt la putere, ideea ministrului stârnește dezaprobare. Ministrul de interne al Turingiei, social-democratul Georg Maier, a denunțat deriva “populistă” a lui Horst Seehofer.

Proiectul vine după un presupus atac islamist atribuit unui refugiat sirian cu multe antecedente penale și care a reînviat dezbaterea privind primirea solicitanților de azil. La sfârșitul lunii octombrie, acest tânăr sirian, care a ajuns în Germania în momentul de apogeu al “crizei” migraționale, în 2015, a fost arestat sub suspiciunea uciderii cu armă albă a unui turist german la Dresda. Ori el fusese deja subiectul mai multor condamnări penale, în special pentru că a încercat să recruteze sprijin pentru o organizație considerată teroristă.

Partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD), care a plasat imigrația, securitatea și islamul în centrul agendei sale, solicită, de asemenea, reluarea expulzărilor în Siria. Această formaţiune politică a crescut semnificativ în urma afluxului de solicitanți de azil în 2015 și 2016, instrumentalizând în scopuri politice mai multe fapte diverse care implică migranți. ONG-urile, la rândul lor, se ridică împotriva acestui proiect. Regimul lui Bashar al-Assad continuă “să fie responsabil de răpiri, torturi sistematice și execuțiile a zeci de mii de oameni”, potrivit secretarului general al filialei germane a Amnesty International, Markus Beeko.

Într-un raport confidențial dezvăluit de cotidianul “Tagesspiegel”, Ministerul Afacerilor Externe consideră, de asemenea, că situația securității este “volatilă” și “situația umanitară și economică este încă foarte proastă”. Germania trimite deja în mod regulat afgani cărora li s-a refuzat azilul, asigurând că anumite regiuni din Afganistan sunt sigure. Numărul sirienilor care solicită azil în Germania a scăzut considerabil din 2017, însă Siria rămâne prima țară de origine a solicitanților. Din ianuarie până la sfârșitul lunii septembrie, 26.775 de cereri au fost depuse de sirieni. În peste 88% din cazuri, li s-a acordat protecție.

https://www.courrierinternational.com/depeche/lallemagne-envisage-de-reprendre-des-expulsions-vers-la-syrie.afp.com.20201209.doc.8wr4gu.xml Traducerea: Rodezia Costea/rcostea/cciulu