Starbucks / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Fenomenul global al lucrului pe laptop, în cafenele, a căpătat o formă inedită în Coreea de Sud, unde spațiile de birouri sunt limitate și costisitoare.
Mulți angajați la distanță au început să utilizeze cafenelele nu doar pentru a savura o cafea, ci și ca soluție pentru muncă, aducând cu ei echipamente de birou, precum desktop-uri și imprimante, pentru a transforma localurile în adevărate birouri improvizate, potrivit publicației Fortune.
Această practică a atras atenția lanțului Starbucks, care a implementat recent o politică menită să limiteze prezența obiectelor voluminoase în locațiile sale.
Noul regulament Starbucks
„Starbucks Coreea și-a actualizat politica pentru ca toți clienții să aibă o experiență plăcută și accesibilă în cafenele. Deși laptopurile și alte dispozitive personale mici sunt binevenite, clienții sunt rugați să nu aducă computere de birou, imprimante sau alte obiecte voluminoase care ar putea limita locurile disponibile și afecta spațiul comun”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Compania a precizat că intenționează să mențină statutul de „al treilea spațiu de confort”, adică un loc primitor în afara casei și biroului. Schimbarea a fost relatată inițial de publicația Korea Herald.
Prezența Starbucks în Coreea de Sud
Starbucks este prezent în Coreea de Sud din 1999, când a deschis primul local în cartierul Edae din Seul.
În prezent, Coreea de Sud depășește Japonia în numărul de cafenele, având 2.050 de locații față de 2.040 în Japonia, deși populația sa este mai puțin de jumătate din cea a Japoniei.
Măsurile împotriva fenomenului „cagongjok” – termen folosit pentru persoanele care petrec perioade lungi lucrând în cafenele – reflectă preocuparea lanțului de a echilibra nevoia clienților de spații pentru muncă cu experiența generală a tuturor vizitatorilor.
Starbucks / sursa foto: captură video
Din 2021, Starbucks Coreea de Sud este deținută în majoritate de gigantul de retail E-Mart Inc., dar compania americană continuă să administreze afacerea sub franciză.
Fenomenul „cagongjok”
Fenomenul „cagongjok” nu este unul recent. El a fost alimentat de creșterea muncii la distanță în timpul pandemiei de COVID-19 și de apariția locurilor de muncă pe contracte temporare după criza financiară asiatică din 1997, explică Jo Elfving-Hwang, profesoară asociată la Universitatea Curtin din Australia, specializată în societatea și cultura coreeană.
„Este, de fapt, o modalitate destul de ieftină de a lucra”, a declarat Elfving-Hwang pentru Fortune. „Poți pur și simplu să mergi, să îți iei o cafea și să lucrezi acolo — însă, în ultima vreme, unii duc lucrurile puțin cam la extrem”, a adăugat ea.
Young-Key Kim-Renaud, profesoară emerită de limbă și cultură coreeană și de afaceri internaționale la Universitatea George Washington, a subliniat tradiția cafenelelor și ceainăriilor din Coreea. „Chiar și când erau săraci lipiți, oamenii se adunau în ceainării pentru a discuta despre literatură, artă, politică sau orice altceva și simțeau că fac parte dintr-o lume civilizată”, a spus ea.
Impactul asupra spațiilor comerciale
Pandemia a modificat semnificativ modul în care coreenii lucrează, iar revenirea treptată la birou a evidențiat problema lipsei de spații adecvate pentru angajați.
În Seul, unde chiriile pentru birouri au crescut semnificativ, rata de neocupare a spațiilor a rămas scăzută, în jur de 2,6% în ultimul trimestru, conform datelor publicate în aprilie de compania de servicii imobiliare comerciale CBRE.
Jo Elfving-Hwang explică:
„Oamenii au început pur și simplu să lucreze mai mult de acasă, iar companiile au descoperit că nu aveau neapărat nevoie de un spațiu în același mod ca înainte. Parțial, motivul este că multe firme au realizat că nu le trebuie un birou propriu.”
Această schimbare a făcut ca tot mai mulți angajați să se îndrepte către cafenele, transformând locurile de relaxare în spații de muncă temporare.
Reacția proprietarilor de cafenele
Totuși, nu toți proprietarii de cafenele privesc această tendință pozitiv.
Unii au denumit „cagongjok” drept „hoți de electricitate”, deoarece aceștia petrec ore întregi în local, comandând doar o singură cafea.
Creșterea numărului de angajați la distanță a marcat astfel o schimbare culturală, de la locuri de odihnă la spații de lucru temporare.
Lucru din cafenea / sursa foto: captură video
Potrivit Elfving-Hwang, această tendință ar putea să se echilibreze în timp. „M-a surprins că durează atât de mult”, a spus profesoara, sugerând că proprietarii de cafenele ar putea reveni la o regulă mai strictă privind utilizarea spațiilor pentru muncă, pentru a păstra funcția lor principală de locuri de relaxare.
Contextul social și economic
Creșterea fenomenului „cagongjok” este legată și de dificultățile economice, dar și de evoluția muncii în Coreea de Sud. Restricțiile impuse de guvern privind reamenajările și limitarea spațiilor pentru birouri au contribuit la această tendință, iar angajații au fost nevoiți să caute alternative accesibile pentru a-și desfășura activitatea profesională.
Starbucks și alte lanțuri de cafenele încearcă să gestioneze această situație prin politici clare și prin menținerea unei experiențe confortabile pentru toți clienții, echilibrând nevoia de spațiu de muncă cu spațiul destinat relaxării și socializării.
Fenomenul „cagongjok” reflectă modul în care pandemia și schimbările economice au modificat cultura muncii în Coreea de Sud.
