Cooperarea NATO-UE. Drumul spre securitate și stabilitate in Europa
- Ilinca Ioniță
- 13 ianuarie 2025, 19:44

Parlamentul European a fost astăzi gazda unei întâlniri remarcabile, în cadrul căreia Comisia pentru afaceri externe s-a întâlnit pentru prima dată cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.
Într-un moment marcat de intensificarea conflictului din Ucraina și de incertitudinile legate de viitoarea administrație americană, discuțiile s-au concentrat pe întărirea capacităților de apărare ale NATO, asistența militară acordată Ucrainei și provocările de securitate regională.
Promisiunea integrării Ucrainei în NATO
Întâlnirea de astăzi din Parlamentul European cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a adus în prim-plan angajamentul ferm al Alianței față de integrarea Ucrainei. Rutte a reafirmat că Ucraina va deveni membru NATO, însă acest proces depinde de atingerea unei poziții de echilibru față de restul statelor membre.
„Pacea poate fi durabilă doar dacă Ucraina negociază dintr-o poziție de echilibru,” a declarat el, subliniind că nu se poate ajunge la un acord solid dacă agresiunea rusă rămâne nepedepsită.
Discuțiile au evidențiat importanța unui sprijin continuu și consistent din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, atât militar, cât și economic, pentru ca aceasta să își poată apăra suveranitatea și să obțină pacea pe termen lung.
Necesitatea creșterii investițiilor europene în apărare
Un subiect major al întâlnirii l-a reprezentat creșterea cheltuielilor de apărare în Uniunea Europeană. Mark Rutte a fost tranșant, declarând că actualul prag de 2% din PIB pentru statele NATO este insuficient în fața amenințărilor moderne. El a cerut mai multe investiții în echipamente militare, inclusiv nave, tancuri și drone, și a subliniat importanța evitării duplicării structurilor existente.
Oficialii europeni prezenți au fost de acord că apărarea comună necesită nu doar resurse financiare mai mari, ci și o mai bună coordonare între statele membre.
Balcanii de Vest: o regiune vulnerabilă
Pe lângă războiul din Ucraina, discuțiile au abordat și stabilitatea în Balcanii de Vest, o regiune considerată vulnerabilă la influențele externe, inclusiv din partea Rusiei. Instabilitatea din Bosnia și Herzegovina, tensiunile dintre Serbia și Kosovo și riscurile asociate războiului hibrid au fost identificate drept provocări majore. Mark Rutte a subliniat angajamentul NATO de a menține un mediu sigur în regiune, în timp ce Uniunea Europeană a fost îndemnată să-și intensifice rolul diplomatic pentru a preveni escaladările.
Relația cu SUA și perspectiva unei noi administrații
Un alt subiect sensibil discutat a fost viitorul relațiilor transatlantice, în contextul revenirii a fostului președinte Donald Trump la putere. Oficialii europeni au exprimat îngrijorări legate de continuitatea sprijinului necondiționat al SUA pentru Ucraina și NATO, având în vedere politica externă imprevizibilă promovată de Trump .
Mark Rutte a încercat să tempereze temerile, susținând că:
„Statele Unite vor rămâne un aliat esențial al NATO, indiferent de administrația la putere”.
Totuși, a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită să își asume o mai mare responsabilitate în securitatea proprie.