Furtuna Boris, care a produs inundații ce au devastat Europa Centrală și de Est în perioada 12-15 septembrie 2024, ar trebui să fie un semnal de alarmă.

Inundații catastrofale după furtuna Boris

Un studiu realizat de aproximativ douăzeci de cercetători europeni indică faptul că încălzirea globală dublează riscul ca astfel de fenomene să apară. Și cu o forță tot mai mare. A fost nevoie de doar patru zile pentru ca furtuna Boris să facă ravagii în Europa Centrală și de Est.

În perioada 12-15 septembrie 2024, furtuna a provocat un potop care a lovit țările din Europa Centrală, din Germania până în România, trecând prin Polonia sau o parte din Austria și Republica Cehă. Aceste furtuni de o intensitate rară – niciodată până acum nu a mai căzut atât de multă apă în această regiune – au provocat moartea a douăzeci și trei de oameni. Mai mult, există mii de victime în această regiune a Europei.

Acest nou dezastru natural ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Un studiu al rețelei științifice World Weather Attribution (WWA), citat de BFMTV, miercuri 25 septembrie, subliniază că aceste ploi torențiale și continue sunt cauzate de bulversarea climei.

Europa Centrală a fost lovită de inundații de trei ori din 1997

Cei douăzeci de cercetători europeni care au realizat acest studiu afirmă că încălzirea globală dublează riscul de a experimenta astfel de evenimente. Cercetarea, bazată pe date meteorologice și modele climatice, „arată că amprentele schimbărilor climatice sunt vizibile în ploile care au provocat inundarea Europei Centrale”, rezumă Joyce Kimutai, climatolog la Imperial College London.

Conform datelor istorice și ținând cont de creșterea medie a temperaturilor, un fenomen de o asemenea forță ar trebui să apară doar o dată la 100 până la 300 de ani. Dar cu o creștere de +1,3°C față de perioada preindustrială, încălzirea globală a favorizat revenirea mai frecventă a acestor inundații.

Europa Centrală fusese deja afectată de vremea rea în 1997 și 2002. Au provocat 114 și, respectiv, 232 de decese în această regiune a continentului. „Aceste dezastre naturale au fost, totuși, prezentate ca evenimente care au loc doar o dată pe secol”, explică Bogdan H. Chojnicki, climatolog la Universitatea din Poznan (Polonia), preluat de colegii noștri.

Conștientizarea trebuie să fie imediată. Dacă încălzirea globală nu este controlată și încălzirea planetei noastre se înrăutățește până la +2°C față de vremurile preindustriale, riscul de a experimenta un astfel de potop timp de patru zile va crește cu 50%. Și intensitatea acestora va fi și ea crescută (+ 5%, conform studiului).

Control mai bun al proiectelor imobiliare

Într-adevăr, deși este posibil să încetinim impactul progreselor tehnologice, este dificil să prevenim apariția fenomenelor naturale.

Așadar, chiar dacă bilanțul uman este mai mic în acest an decât la ​​ultimele două episoade catastrofale citate, este timpul să luptăm eficient împotriva inundațiilor și să controlăm cât mai bine proiectele imobiliare pentru a le limita și/sau a le interzice în zonele identificate a fi în pericol.

Aceste pierderi umane, aceste orașe și sate devastate și aceste peisaje dezolante sunt tot atâtea traume psihologice, economice și sociale, potrivit OuestFrance.

(Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)