Consumul de alcool în timpul sarcinii nu are efect negativ numai asupra copilului aflat în perioada intrauterină, ci și a viitoarelor generații, conform unui studiu realizat recent la Universitatea Riverside din California, Statele Unite, citat vineri de UPI.

Centrul american pentru prevenirea și controlul bolilor a emis, de-a lungul timpului, numeroase avertizări cu privire la pericolele consumului de alcool în timpul sarcinii, obicei care poate provoca tulburări din spectrul fetopatiei alcoolice (FASD).

Însă, în ciuda acestor avertismente, multe femei continuă să consume alcool când sunt gravide.

Un studiu recent, publicat joi în jurnalul ''Cerebral Cortex'', a descoperit că alcoolul poate afecta atât fetusul cât și viitorii nepoți și strănepoți, precizează sursa citată.

Rezultatele unor cercetări anterioare au demonstrat că expunerea copiilor nenăscuți afectează anatomia neocortexului, regiunea din creier responsabilă în cazul oamenilor de comportamentul complex și de cogniție. Ca urmare, descendenții se pot confrunta cu tulburări de comportament, motorii și anxioase.

„Anterior, se credea că expunerea prenatală la etanol ca urmare a consumului maternal de alcool nu are efect decât asupra descendenților expuși în mod direct, asupra embrionului sau a fetusului din uter'', notează într-un comunicat de presă Kelly Huffman, cadru didactic la universitatea amintită.

„Însă acum deținem dovada că efectele expunerii prenatale la alcool pot persista în mod transgenerațional și pot afecta în mod negativ următoarele generații de copii, care nu au fost niciodată expuse la alcool'', a precizat aceasta.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au modificat genetic un șoarece cu model FASD și au studiat evoluția creierului și a comportamentului pe parcursul a trei generații. Ei au identificat expresii genice atipice, o dezvoltare neobișnuită a rețelei neuronale din neocortex și deficite la nivel comportamental în cazul generației expusă în mod direct la alcool.

De asemenea, rezultatele studiului au dezvăluit că generațiile ulterioare de șoareci, care nu au fost expuse în mod direct la alcool, manifestau tulburări de neurodezvoltare și comportamentale similare exemplarelor care fuseseră expuse în mod direct la alcool.

„Am descoperit că greutatea corporală și mărimea creierului au fost reduse în mod considerabil la toate generațiile sau la toate animalele expuse la etanol în perioada intrauterină în comparație cu grupul de control; toate generațiile de șoareci expuși la etanol au prezentat o creștere a tulburărilor anxioase și depresive și deficite senzori-motorii. Prin demonstrarea puternicelor efecte transgeneraționale asupra unui șoarece modificat genetic cu model FASD, expus la etanol în perioada intrauterină, sugerăm că FASD poate fi o boală ereditară în cazul oamenilor'', a subliniat Huffman.