Reproșul adus principalului serviciu românesc de spionaj a fost că nu a livrat către DNA nicio informaţie cu privire la tranzacţiile pe care inculpaţii le fac peste hotare şi nici legat de faptul că mulţi dintre cei vizaţi îşi mută averile în străinătate pentru a fi scutiţi de confiscări la sfârşitul procedurilor penale. SIE a fost acuzat și de faptul că nu oferă informaţii nici despre cazuri în care companii străine au dat mită pentru a putea intra pe piaţa românească.

Astfel, șefa DNA a produs o gravă deconspirare a prezenței spionajului românesc în mediul băncilor și al companiilor străine, entități din interiorul cărora ar putea prin metode specifice spionajului să obțină informații, dar pe care nu lear pune la dispozitia procurorilor anti-corupție.

Protocoale stricte

Consecința este că un înalt funcționar al statului român a acuzat, de fapt, că SIE desfășoară în țări NATO și UE activități de spionaj pe care, prin protocoale foarte stricte, semnate cu omoloagele din aceste state, s-a angajat să nu le desfășoare.

Cu siguranță, aceasta este concluzia comunicată pe verticală de serviciile de informații din aceste țări până la cel mai înalt nivel cu putință.