Comunista ilegalistă membră a „Ajutorului Roșu”, ucisă de „Tidal Wave” pe 1 august 1943

”Ajutorul Roșu” a fost organizație ilegalistă, considerată subversivă ca primind finanțări din URSS. Organizația activa ca acoperire în scopul ajutorării copiilor de muncitori închiși sau orfani după ce părinții lor fuseseră uciși sau muriseră în accidente de muncă.

Elena Sîrbu Pavel- basarabeanca activistă în cadrul „Ajutorului Roșu”

Elena Sîrbu Pavel s-a născut la 1 iunie 1915, la Samoilovca, în actualul raion Soroca, în Basarabia. Azi, localitatea se numește Rudi. A lucrat pentru  „Ajutorul Roșu”.  În 1934, a devenit membră UTC. A organizat o grevă  a studenților la Iași, îndreptată contra tendințelor fasciște în 1936. A primit patru ani de închisoare, executați parțial la Dumbrăveni. În 1939, a devenit membră PCdR. A fost eliberată și a continuat să activeze la „Ajutorul Roșu”.

Cum a pus mâna Siguranța pe lista celor ce activau în „Ajutorul Roșu”!

Pe Frontul de Est, deja în 1942, românii aveau pierderi grele și dictatorul Antonescu căuta să dea vina exclusiv pe sabotaje făcute de către comuniști.

Activistul ilegalist  Constantin Pârvulescu, a cărui primă soție fusese ilegalista Suzana Pârvulescu, în 1943, într-un taxi, în timp ce era însoțit de amanta sa Ana Toma, viitoare soție, a pierdut dosarul cu numele din „Ajutorul Roșu” care a ajuns la Siguranță.

Când ar urma să se mute Nicușor Dan într-o vilă de protocol a statului. Calculele președintelui

Mircea Lucescu a rămas selecționer după ce a prezentat o adeverință medicală din Belgia. Răzvan Burleanu: Am procedat corect

Istvan Foriș, secretrul general al PCdR în 1940-1944 ar fi pactizat în secret cu Antonescu, acesta transferând deținuții comuniști și legionari (bărbați) în lagărul Târgu Jiu. Așadar, cele două situații coroborate arată că PCdR și ilegaliștii au primit o lovitură dură. Având numele pe acea listă secretă. Elena Sîrbu Pavel a fost din nou arestată și condamnată la moarte.

Comutarea pedepsei și moartea Elenei Pavel în timpul operațiunii „Tidal Wave”

Ulterior,  Elena Sîrbu Pavel a primit o comutare  a pedepsei, de la pedeapsa cu moartea la închisoare pe viață. În 1942, a fost închisă la Văcărești din 1942 până în iulie 1943, când a fost transferată la Ploiești. Bombardamentul american din timpul Operațiunii „Tidal Wave” a lovit și ținte militare nu doar rafinăriile, cu această ocazie fiind lovită și închisoarea unde era Elena Sîrbu Pavel. Decesul ei a fost consemnat ca fiind pe 1 august 1943.

Memoria sa a fost recuperată de comuniști după ieșirea din ilegalitate și accederea la putere

Memoria Elenei Pavel a fost și ea cultivată Localitatea Luminița din Tulcea a fost numită „Elena Pavel” în intervalul 1948-1964.  În 1949, PMR a editat la Editura proprie (ulterior Editura Politică) o broșură de 10 pagini cu titlul „Căzute în luptă...: Olga Bancic, Haia Lifșiț, Terezia Ocsko, Suzana Pârvulescu, Elena Pavel, Donca Simo”. 

Tot după 1948, și cel mai probabil tot până în 1964 când Bulevardul Elisabeta de astăzi, numit atunci „bulevardul cinematografelor” s-a numit  când „Gheorghiu Dej”, când „6 martie 1945”, când Mihail Kogălniceani. Cinematograful „6 martie 1945” s-a numit „Elena Pavel”. La Constanța, Strada Mahomedană s-a numit Elena Pavel. Ulterior, i se va spune Strada Muzeelor și Strada Arhiepiscopiei.  La Bacău, Strada Domnița Bălașa s-a numit Elena Pavel. Ulterior, i s-a spus Strada Miorița. Alte localități precum Gilău-Cluj, Sibiu, Buzău. Strada Teilor din Botoșani s-a numit Elena Pavel.