Economie
Comisia Europeană, scrisoare de avertizare pentru România. Nereguli legate de Programul de Tranziție Justă
Comisia Europeană. Sursa foto: EVZ
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană ar fi transmis României un avertisment oficial privind posibilitatea suspendării termenului de plată pentru Programul de Tranziție Justă (PTJ), în valoare totală de 2,5 miliarde de euro. Această măsură este justificată de mai multe deficiențe, printre care și cele referitoare la planul de prevenire a fraudelor, conform unei scrisori analizate de StartupCafe.
Comisia Europeană, avertisment pentru România
Documentul ar avea titlul „Scrisoare de avertizare privind posibila întrerupere a termenului de plată” și ar fi fost semnat de Themis Christophidou, directoarea generală a Direcției pentru Politică Regională și Urbană.
„Vă avertizez că, în conformitate cu articolul 96 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 2021/1060, Comisia poate întrerupe termenul de plată pentru orice plată viitoare solicitată în cadrul programului în cauză, inclusiv termenul de plată al cuantumului datorat în urma examinării conturilor, până la soluționarea problemelor menționate anterior și până primește asigurare suficientă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor pentru programul în cauză”, se arată în document.
Themis Christophidou. Sursa foto: Wikipedia
Documentul ar fi ajuns pe masa oficialilor responsabili cu accesarea fondurilor europene
Documentul ar fi fost întocmit pe 23 mai și ar fi ajuns la trei oficiali implicați în gestionarea fondurilor europene: Crizantema Vîlcu, șefa autorității de management pentru PTJ, Lucica Crăciun, șefa Autorității de Certificare și Plată și Dan Vlădescu, șeful Autorității de Audit.
Autoritatea de Audit din București efectuase un audit legat de Programul de Tranziție Justă în septembrie 2024, iar în martie 2025 au venit în control și auditorii Comisiei Europene. Aceștia ar fi identificat „deficiențe grave”, inclusiv în aplicarea măsurilor de prevenire a fraudelor, conform scrisorii Comisiei Europene.
„Personalul nou recrutat nu dispune de formare adecvată, ceea ce duce la interpretări eronate ale orientărilor și la întârzieri semnificative în evaluările cererilor”.
Comisia Europeană, scrisoare de avertizare către România
Programul Tranziție Justă (PTJ) are cu o valoare totală de 2,5 miliarde de euro și finanțat în proporție de 70% de UE. Acest este gestionat de Autoritatea de Management PTJ, aflată în subordinea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Recent, MIPE a demarat un proces de reorganizare a acestei autorități, iar funcționarii au început o grevă japoneză în semn de protest față de măsurile adoptate de Minister.
În acest context, au ieșit la iveală motivele care au determinat MIPE să ia decizia de a reorganiza structura responsabilă de implementarea și absorbția fondurilor europene.
Lista deficiențelor
În urma auditului realizat în martie 2025, auditorii Comisiei Europene au identificat deficiențe în ceea ce privește „implementarea efectivă a unor măsuri proporționale de prevenire a fraudelor”, potrivit scrisorii Comisiei Europene.
O parte dintre aceste deficiențe sunt legate de cerința-cheie 7, care vizează implementarea eficientă a măsurilor pentru combaterea fraudelor.
„În ceea ce privește cerința-cheie nr. 7, cadrul antifraudă al programului în cauză evidențiază deficiențe semnificative, cum ar fi evaluările insuficiente ale riscurilor de fraudă și colectarea incompletă a datelor privind beneficiarii reali, subminând transparența financiară și integritatea programului. O preocupare majoră este legată de evaluările riscului de fraudă”, arată Christophidou.
Euro. Sursa foto: Pixabay
Alte nereguli
De asemenea, directoarea de la CE vorbește și despre alte nereguli găsite.
„AM (autoritatea de management a PTJ, din subordinea MIPE n.r.) a susținut inițial că nu au fost efectuate evaluări, furnizând apoi documente de o profunzime inconsecventă în ceea ce privește calitatea și la nivelul OI. Unele evaluări au fost aprofundate, în timp ce altele nu au prezentat un nivel adecvat de analiză sau au urmat metodologii depășite”, mai spune directoarea de la Bruxelles.
„Evaluarea riscurilor efectuată de AM a fost incompletă, controalele-cheie rămânând netestate și toate riscurile fiind evaluate în mod nerealist ca fiind „0”, și nu toate OI s-au angajat în mod oficial să respecte politicile antifraudă, slăbind și mai mult gestionarea riscurilor. În plus, AM colectează și stochează în mod necorespunzător datele necesare privind beneficiarii reali, în conformitate cu reglementările UE” - se mai arată în scrisoarea Comisiei Europene.
Sistemul electronic prin care se depun proiectele europene, o altă problemă
Oficialii de la Bruxelles au evidențiat și probleme legate de sistemul electronic românesc MySMIS 2021, folosit pentru depunerea proiectelor europene din perioada 2021-2027.
„Sistemul MySMIS2021/SMIS2021+ oferă doar informații parțiale, din care lipsesc entități cheie, cum ar fi contractanții, ceea ce afectează eficacitatea controalelor de legalitate și regularitate” - se mai afirmă în scrisoarea de la CE.
Alte deficiențe grave identificate în Programul românesc de Tranziție Justă vizează cerința-cheie 1 (referitoare la separarea funcțiilor).
„În ceea ce privește cerința-cheie nr. 1, auditorii Comisiei au identificat deficiențe semnificative în ceea ce privește capacitatea administrativă a autorității de management (AM), supravegherea inadecvată a organismelor intermediare (OI) și inconsecvențe în documentația sistemului de gestiune și control (SGC)” - se arată în scrisoarea CE către autoritățile române.
Ce reclamă oficialii europeni
Autoritatea de Management a PTJ se află în subordinea MIPE, însă organismele intermediare (OI), care preiau prin delegare o parte din atribuțiile acesteia, funcționează prin Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR). Aceste organizații locale sunt înființate cu participarea consiliilor județene, consiliilor locale și primăriilor.
În acest context, Comisia Europeană semnalează o slabă pregătire a unor funcționari români responsabili de implementarea Programului Tranziție Justă.
„Rata ridicată a fluctuației personalului și întârzierile în accesarea asistenței tehnice au generat ineficiențe operaționale, multe posturi fiind vacante sau ocupate temporar. Noii angajați nu beneficiază de o formare corespunzătoare, ceea ce conduce la interpretări greșite ale orientărilor și întârzieri semnificative în evaluarea cererilor”, se arată în scrisoarea adresată oficialilor din România.
Alt motiv de îngrijorare
„Supravegherea OI (organismelor intermediare n.r.) reprezintă, de asemenea, un motiv de îngrijorare, întrucât AM nu a efectuat nicio evaluare structurată de la adoptarea programului în cauză. Deși au fost introduse unele controale privind structurile organizaționale în urma unui audit efectuat de AA (Autoritatea de Audit -n.r.) din România, nu a fost furnizată nicio dovadă care să confirme punerea în aplicare a măsurilor corective. Procedurile de supraveghere nu sunt clare în ceea ce privește aprobările documentelor, metodologia pentru controalele periodice și asigurarea conformității OI”, se precizează în scrisoarea CE.
„În plus, documentația SGC ( sistemului de gestiune și control - n.r.) este depășită și inconsecventă, cu proceduri neclare și informații contradictorii privind personalul și delegarea. AM (Autoritatea de Management n.r.) face în continuare trimiteri la orientările pentru perioada 2014-2020. O versiune revizuită a SGC, prezentată în timpul auditului, nu avea o dată de adoptare definitivă, lăsând nerezolvate aspecte-cheie, slăbind astfel responsabilitatea în gestionarea programelor” - mai arată Comisia Europeană.
Cum ar trebui să procedeze autoritățile române
Comisia Europeană a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să implementeze cel puțin cinci măsuri pentru remedierea acestor deficiențe.
„1. Obligația AM (Autorității de Management PTJ din subordinea MIPE - n.r.) de a pune în aplicare un plan de acțiune detaliat și un calendar pentru a-și consolida capacitatea administrativă prin ocuparea rapidă a posturilor deschise, crescând stabilitatea și reducând rotația personalului. 2. AM este invitată să își consolideze capacitatea administrativă în ceea ce privește utilizarea priorității de asistență tehnică și să ofere formare atât personalului AM, cât și personalului OI. Ar trebui instituit un plan de formare specific. 3. AM este invitată să conceapă o procedură de supraveghere a activităților OI. 4. AM este invitată să actualizeze descrierea SGC, ținând seama, de asemenea, de cele trei acțiuni anterioare. 5. AM, precum și toate OI, sunt invitate să reefectueze evaluarea riscului de fraudă, în cadrul unei abordări omogene, și apoi să monitorizeze evoluția acestuia”, mai arată oficialii de la Bruxelles.
Indicații clare pentru autoritatea de audit
Potrivit oficialilor de la Bruxelles, Autoritatea de Audit trebuie să evalueze eficiența măsurilor adoptate și să transmită un raport către Comisie. De asemenea, autoritățile române sunt obligate să confirme că toate cheltuielile declarate provin dintr-un sistem de gestionare fără deficiențe.
„Autoritatea de audit ar trebui să revizuiască gradul de adecvare a măsurilor corective luate și să raporteze Comisiei. Autorităților române li se solicită, de asemenea, să confirme, în ceea ce privește viitoarele cereri de plată din cadrul programului în cauză, că toate cheltuielile declarate rezultă dintr-un sistem de gestionare și control care nu prezintă deficiențele identificate.
Cheltuielile care fac în prezent obiectul unei evaluări a legalității și regularității se deduc din conturi, în conformitate cu articolul 98 alineatul (6) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/1060. Cu toate acestea, articolul 98 alineatul (6) al doilea paragraf din același regulament oferă statului membru flexibilitatea de a include astfel de cheltuieli într-o cerere de plată din anii fiscali ulteriori, odată ce legalitatea și regularitatea lor sunt confirmate”, mai precizează Comsia Europeană, în scrisoarea sa.
