România va primi un buget de 31,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin programul care promovează de coeziune la nivel european. Banii provin din Fondul European de Dezvoltare Regională și din Fondul de coeziune și vor asigura finanțarea unor investiții în domenii strategice. România este cel de-al 18 – lea stat membru al UE care a semnat acordul de parteneriat cu Comisia Europeană.

România va beneficia de un buget total de 31,5 miliarde euro prin politica de coeziune a UE, în perioada 2021-2027. Banii sunt destinați investițiilor menite să reducă diferențele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale Uniunii. Fondurile din Uniunea Europeană vor finanța proiect din domenii precum economia, dezvoltarea socială și teritorială a regiunilor sale, dar și tranziția ecologică și digitală, potrivit unui comunicat transmis de Comisia Europeană.

Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDER, FSE+ și Fondul de coeziune), JTF și EMFAF. Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea care a fost adoptat, după cele cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.

Conform sursei citate, creșterea competitivității economice și a digitalizării va beneficia de un buget de 4,33 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și Regională (FEDR). Banii vor fi alocați pentru transformarea economică inovatoare și inteligentă a României.

Obiectivul acestui program este de a crește competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și susținerea cercetării și inovării, în special prin colaborarea dintre mediul de afaceri și cel universitar. De asemenea, vor fi sprijinite întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale. Comisia Europeană va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea de servicii publice digitale inovatoare. Proiectele vor viza îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.

6,75 miliarde de euro pentru economia ecologică

Pentru economia ecologică au fost alocați 6,75 de miliarde de euro, prin intermediul FEDR și prin Fondul de coeziune. Banii vor fi investiți în tranziția ecologică, în special în energie verde, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.

Un buget de 2,3 miliarde de euro va fi destinat îmbunătățirii performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și dezvoltării surselor de energie regenerabilă și a sistemelor energetice inteligente. Aceste măsuri vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și vor sprijini decarbonizarea sectorului energetic.

Alți 2,34 miliarde euro vor sprijini sectorul apei și al apelor uzate și vor îmbunătăți economia circulară, punând accentul pe deșeuri, reutilizare și reciclare.

Suma de 2,14 miliarde euro din Fondul pentru o tranziție echitabilă (Just Transition Fund – JTF) vor atenua impactul social și economic al tranziției ecologice către o economie neutră din punct de vedere climatic. JTF va viza regiunile din România cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului, concentrându-se pe transformarea industriilor energofage.

Modernizarea sistemului de sănătate

În modernizarea sistemului de sănătate se vor investi 2,3 miliarde euro. Banii sunt pentru a asigura accesul cetățenilor la sănătate și pentru a îmbunătăți calitatea, eficacitatea și reziliența sectorului sanitar. Fondurile vor viza, de asemenea, grupurile vulnerabile, reducând astfel inegalitățile.

Transportul durabil va beneficia de o finanțare de 7,2 miliarde de euro din Fondul de coeziune și din FEDR. Banii sunt pentru a continua să dezvolte moduri de transport multimodale și mai durabile.

O atenție deosebită va fi acordată trenurilor și căilor ferate, precum și extinderii transportului public durabil în orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de peste Munții Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale. Acest lucru va contribui, la rândul său, la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.

Bani pentru combaterea sărăciei și ocuparea forței de muncă

Ocuparea forței de muncă, competențe și combaterea sărăciei va beneficia de o finanțare de 7,3 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+). Aceste fonduri sunt destinate îmbunătățirii accesului la ocuparea forței de muncă, în special în ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și la formare profesională.

FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului Public de Ocupare a Forței de Muncă din România, va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficiența serviciilor publice.

De asemenea, 3,5 miliarde de euro vor asigura dezvoltarea antreprenoriatului social și vor sprijini consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând abandonul școlar timpuriu. De asemenea, se va îmbunătăți relevanța pe piața muncii a educației și formării profesionale (VET) și a învățământului terțiar.

Un buget de 3,3 miliarde de euro sunt alocați pentru a combate sărăcia în rândul copiilor și pentru a aborda problema privațiunilor materiale. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și de sănătate integrate în 2 000 de comunități rurale.

România va primi bani pentru politica de pescuit

Pentru domeniul de pescuit durabil Uniunea Europeană va aloca 162,5 milioane euro din Fondul european pentru pescuit maritim și acvacultură (EMFAF). Vor fi investite aceste fonduri în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în activități de control al pescuitului.

Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării. Acesta va diversifica comunitățile locale din domeniul pescuitului și acvaculturii și va sprijini o așteptată modernizare a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.