Analize recente relevă o serie de asemănări surprinzătoare între fostul candidat Călin Georgescu și actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan. De la cariere construite în zone gri, până la sprijinul online masiv, dar netransparent, traseele celor doi par să urmeze o logică asemănătoare, greu de explicat în afara unor influențe exterioare.

Popularitatea lui Nicușor Dan, pe TikTok

Jurnalistul Doru Bușcu, invitat în emisiunea „Ai aflat, cu Ionuț Cristache”, a sugerat că popularitatea accelerată a lui Nicușor Dan pe TikTok ar putea fi rezultatul unor rețele automatizate de promovare, similare celor care au fost investigate în cazul Georgescu. Bușcu a invocat posibilitatea implicării unei operațiuni cibernetice de influență, comparabilă cu cea suspectată în cazul candidatului interzis de Curtea Constituțională.

Deși vin din zone aparent diferite – Georgescu din instituții internaționale, Dan din mediul academic – ambii au în comun o lipsă de transparență în cariera profesională. Georgescu a fost o figură discretă timp de ani întregi, locuind în Viena și având acces privilegiat la plecări externe încă dinainte de 1989.

La rândul său, Nicușor Dan a părăsit cercetarea pentru activismul civic, beneficiind de burse și sprijin din rețele ONG, fără a detalia vreodată sursele de finanțare ale proiectelor sale.

Campaniile electorale ale ambilor au ridicat semne de întrebare privind finanțarea. Dacă Georgescu a declarat cheltuieli zero, dar este investigat pentru finanțări suspecte, Nicușor Dan a fost susținut de persoane controversate, precum Matei Păun, cu afaceri în Rusia și Belarus și simpatii cunoscute față de politica Kremlinului.

Sondaje înșelătoare și sprijin masiv în online

Un alt element de legătură între cei doi este discrepanța neobișnuită între sondajele de opinie și scorurile obținute la urne. Georgescu a crescut de la 6% în sondaje la 22% în alegeri, iar Dan de la 32% la 48%, ambele diferențe de circa 16%. Specialiștii în sociologie susțin că o asemenea abatere este puțin probabilă fără intervenții externe în spațiul virtual. În cazul Georgescu, rețelele sociale au fost verificate. În cazul lui Nicușor Dan, nu.

Totodată, platformele online, în special TikTok, s-au dovedit instrumente cheie de propagare a mesajului politic, iar algoritmii par să favorizeze în mod suspect conturile pro-Nicușor Dan. Analize de presă sugerează existența unei strategii sofisticate de manipulare emoțională, pe modelul Cambridge Analytica.

„Anti-sistemul” cu baza în sistem

Ambii politicieni și-au construit imaginea de opozanți ai „sistemului”, în timp ce, paradoxal, s-au bucurat de susținerea acestuia.

Georgescu a avut susținere din rândul rezerviștilor serviciilor secrete, iar Nicușor Dan este consiliat de un fost ofițer SRI, recent pensionat. Asemănările nu se opresc aici: ambii s-au poziționat ca luptători împotriva corupției, deși activitatea lor administrativă sau politică a fost marcată de lipsă de transparență și de ignorarea unor decizii legale.

Dan și Georgescu: derapaje de la normele democratice

Atât Călin Georgescu, cât și Nicușor Dan au fost criticați pentru atitudini incompatibile cu valorile democratice. Georgescu a fost exclus din cursa electorală pentru declarații considerate periculoase și legături externe discutabile. Nicușor Dan, pe de altă parte, a fost acuzat că încalcă în mod sistematic deciziile judecătorești definitive, refuzând să le pună în aplicare și generând prejudicii bugetului local prin plata amenzilor din fonduri publice.

Mai mult, actualul primar este acuzat că folosește structurile statului împotriva propriilor instituții, colaborând cu ONG-urile sale în acțiuni în instanță împotriva Primăriei Capitalei – un comportament catalogat de specialiști drept abuziv și neconstituțional.

Retorică extremistă și scopul controlului absolut

Discursul celor doi este străbătut de o retorică radicală, în care partidele sunt prezentate ca sursa tuturor relelor, iar soluția o reprezintă concentrarea puterii în mâinile „celor curați”. Amândoi promovează ideea controlului asupra sistemului judiciar și serviciilor secrete, declarând că reformarea României se poate face doar prin numiri strategice în funcții-cheie – o viziune ce evocă mai curând regimuri autoritare decât democrații consolidate.

Astfel, Călin Georgescu și Nicușor Dan împărtășesc mai multe trăsături decât s-ar putea observa la prima vedere.